Cultura

Meleagurile Buzăului au dat ţării nume de rezonanţă în politică, literatură, artă, arhitectură, ştiinţă. Sunt binecunoscuţi paşoptiştii şi unioniştii Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu, Neagu Benescu, Petru Suciu Mureşan sau Dimitrie Racoviţă. În pictură au strălucit Nicolae Teodorescu, şeful şcolii de zugravi de subţire, înfiinţată la Buzău în 1831, între elevi numărându-se şi nepotul său Gheorghe Tattarescu, Ion Andreescu, profesor la Buzău între anii 1872 şi 1878, Ştefan Popescu, Grigore Negoşanu, Constantin Petrescu-Dragoe, Adina-Paula Moscu şi Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae şi Maria Severeanu, prof. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru şi inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilărit de la 6 ani în oraşul Buzău. Nu trebuie să-i dăm uitării pe cunoscuţii slujitori ai Thaliei, Nicolae Niculescu-Buzău, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete, Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la Buzău (înfiinţat în 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996).

În literatură, începând cu Mitrofan şi Dionisie Romano, episcopi, şi continuând cu Vasile Cârlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Baieşu, Radu Cârneci, Laurenţiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denisa Comănescu-Prelipceanu şi mulţi alţii. Ştiinţa este strălucit reprezentată prin savanţi de renume şi cu contribuţii însemnate în domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbona, prof. univ. Constantin Sudeţeanu, academicienii Radu Vlădescu şi Traian Săvulescu, renumitul oculist Nicolae Manolescu şi, nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină, George Emil Palade, strălucit elev al cunoscutului liceu "Bogdan Petriceicu Hasdeu".

La Buzău s-au înfiinţat şi au activat societăţi şi asociaţii culturale între care, în 1893, filiala Ateneului, prima asociaţie a învăţătorilor "Solidaritatea" (1882), germenele asociaţiei profesionale pe ţară, societăţi literare, muzicale şi ştiinţifice, ceea ce conferă Buzăului un loc important între centrele de cultură şi spiritualitate ale ţării. A pulsat aici şi o puternică viaţă politică, la Buzău constituindu-se şi activând secţiuni ale majorităţii formaţiunilor politice cunoscute - Partidul Conservator (19 februarie 1902), Partidul Ţărănesc (30 decembrie 1918), Partidul Naţional Ţărănesc (1927), Partidul Naţional Liberal (1882), Partidul Poporului, Partidul Naţional Agrar, Partidul Naţional Creştin, Partidul Socialist şi altele. S-a desfăşurat în timp o acerbă concurenţă politică, fricţiuni şi chiar conflicte soldate cu victoria celor mai tari. Dintre oamenii politici pe care documentele vremii îi consemnează frecvent amintim pe conservatorii Alexandru Marghiloman şi Emil Teodoru, ţărăniştii Anton Filoti, Apostol Albu, D. Şerbescu-Lopătari, Vasile Antonescu, Pompiliu Ioaniţescu, fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, liberalii Constantin Angelescu, Justin Stanescu, George Dunca, Alexandru Ionescu Brădeanu, Mircea Cătuneanu etc.