CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU
HOTĂRÂREA
privind
aprobarea Statutului judeţului Buzău
- formă actualizată -
Consiliul judeţean Buzău;
Având în vedere:
- expunerea de motive a Preşedintelui Consiliului judeţean Buzău nr. 5044/2005;
- raportul Direcţiei juridice şi administraţie publică locală nr. 5045/2005;
- avizele Secretarului General al judeţului Buzău şi ale comisiilor de specialitate ale Consiliului judeţean exprimate în şedinţele din 21 şi 22 iulie 2005;
- prevederile Ordonanţei Guvernului nr.53/2002, aprobată prin Legea nr.96/2003 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale
.
În temeiul art. 109 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂŞTE:
Art. 1. Se aprobă Statutul judeţului Buzău - formă actualizată, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Pe data prezentei, Hotărârea Consiliului judeţean Buzău nr.80/2003 îşi încetează aplicabilitatea.
Art. 4. Secretarul General al judeţului Buzău va aduce la cunoştinţă pulbică Statutul judeţului Buzău - forma actualizată, prin publicarea acestuia în Monitorul oficial al judeţului, precum şi pe site-ul Consiliului judeţean Buzău.
P R E Ş E D I N T E,
ec. Victor Mocanu
CONTRASEMNEAZĂ,
SECRETAR GENERAL,
Dumitra Drăghici
Anexa
STATUTUL JUDEŢULUI BUZĂU
Art. 1 - (1) Judeţul Buzău este situat în partea de sud-est a ţării, între paralelele 44o 50` şi 45o 40` şi meridianele 26o 10` şi 27o 20`, ocupând cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume. Cuprinde în mod armonios toate formele de relief: munţi – în partea de nord, câmpie – la sud, între acestea situându-se zona colinară subcarpatică.
Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Penteleu (1.772 m), iar cea mai mică în Valea Călmăţuiului (40 m).
Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură.
Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului, fiind formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni; altitudinea culmilor variază între 400 şi 800 m.
Zona de câmpie, componentă a Câmpiei Române, corespunde arealului cu altitudini cuprinse între 40 – 100 m.
Se învecinează cu:
- judeţele BRAŞOV şi COVASNA, la nord-vest;
- judeţul VRANCEA, la nord-est;
- judeţul BRĂILA, la est;
- judeţul IALOMIŢA, la sud;
- judeţul PRAHOVA, la vest.
(2) Suprafaţa judeţului Buzău este de 6.102,6 km2, ceea ce reprezintă 2,6% din suprafaţa totală a ţării.
(3) Localităţile extreme ale judeţului sunt: la nord – comuna Gura-Teghii, la sud – comuna Padina, la vest – comuna Chiojdu, la est – comuna Vâlcelele.
(4) Împreună cu judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea şi Vrancea, judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est cu sediul în municipiul Brăila.
SCURT ISTORIC
Art. 2 – (1) Configuraţia geografică, bogăţia solului şi a subsolului, prezenţa cursurilor de apă au făcut posibilă apariţia a numeroase aşezări pe teritoriul judeţului din cele mai vechi timpuri, a căror existenţă şi continuitate de locuire este atestată de mărturiile arheologice descoperite în diverse situri.
(2) Numele Buzăului este legat de începuturile creştinismului pe aceste locuri, prin martirizarea lui Sava Gotul în anul 372 în râul Mousaios (Buzăul de astăzi).
(3) Centru comercial şi meşteşugăresc străvechi, Buzăul s-a bucurat adesea de atenţia cronicarilor, în contextul în care toţi marii domnitori l-au tratat ca pe o zonă deosebit de importantă. În 1431 Buzăul este menţionat ca punct vamal şi important centru de schimb comercial.
(4) Prima menţiune documentară a Buzăului datează din anul 1481, când, printr-o proclamaţie către locuitorii ţinuturilor Buzăului, Râmnicului şi Brăilei, Ştefan cel Mare îi îndeamnă să-l recunoască domn al Ţării Româneşti pe fiul său Mircea (în Moldova "ţinut" = judeţ).
(5) Numeroase documente istorice atestă dezvoltarea în judeţul Buzău a meşteşugurilor şi comerţului. Astfel, între secolele X şi XVII la Bisoca, Lopătari se extrăgeau şi prelucrau metale; morăritul, prelucrarea lemnului şi a pietrei, tăbăcăritul au înregistrat dezvoltări importante. În toată perioada medievală populaţia judeţului a făcut faţă diverselor calamităţi naturale, dar şi războaielor şi ocupaţiei otomane sau ruseşti.
Începând cu sec.XVIII – XIX ia amploare extracţia cărbunelui şi petrolului, se diversifică atelierele meşteşugăreşti, apar primele stabilimente industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor şi cerealelor.
Evenimentele din secolul al XIX-lea – revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, revoluţia din 1848 – au avut o mare influenţă asupra populaţiei din judeţ, locuitorii participând la aceste evenimente cu multă însufleţire. Astfel, Buzăul a fost cel dintâi oraş de provincie în care s-au înfiinţat detaşamente ale gărzii naţionale – armata revoluţionară.
(6) La 1 ianuarie 1845 judeţul Buzău preia o mare parte din localităţile fostului judeţ Secuieni (Saac) cu reşedinţa la Vălenii de Munte.
(7) Judeţ cu o gardă naţională la 1848, care a cunoscut strădaniile marelui Nicolae Bălcescu pentru victoria revoluţiei, Buzăul s-a alăturat mişcării unioniste. În condiţiile confruntărilor de opinii între unionişti şi separatişti au loc şi la Buzău alegeri pentru divanul ad-hoc, în rândul aleşilor buzoieni figurând, printre alţii, foştii revoluţionari paşoptişti: Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu, învăţătorul Costache Moglan din Grabicina.
(8) Aleşii Buzăului au susţinut programul unionist, iar la 24 ianuarie 1859 şi-au dat votul pentru alegerea ca domn şi al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei.
(9) În perioada interbelică au funcţionat în judeţul Buzău o fabrică de produse ceramice, câteva mici rafinării, fabrici de postav şi dimie, ateliere de produs lumânări, săpun, produse cosmetice, ateliere de tăbăcărie, câteva mori, o distilerie de alcool etc.
(10) Regimul comunist a fost instalat în România cu sprijinul ocupantului sovietic după detronarea regelui Mihai I, la sfârşitul anului 1947.
La 11 iunie 1948 în judeţul Buzău s-au naţionalizat întreprinderi petrolifere, forestiere şi unităţi ale industriei alimentare.
Pe harta economică a judeţului au apărut întreprinderi industriale şi unităţi agricole, judeţul fiind considerat industrial-agrar.
(11) În anul 1968 a avut loc reorganizarea administrativ-teritorială a ţării; odată cu această reorganizare, oraşul Mizil cu localităţile limitrofe au trecut în componenţa judeţului Prahova, iar oraşul Râmnicu Sărat, împreună cu o mare parte din comunele fostului judeţ Râmnicu Sărat au fost înglobate de judeţul Buzău.
(12) Regimul comunist a durat până la 21 decembrie 1989, când au izbucnit tulburări puternice în Bucureşti, după ce în perioada 17-20 decembrie 1989 la Timişoara au avut loc mai multe demonstraţii anticomuniste soldate cu intervenţia forţelor de represiune.
(13) Au fost reactivate partidele politice istorice, s-au înfiinţat alte partide politice, au avut loc alegeri parlamentare şi prezidenţiale în 1990, 1992, 1996, 2000 şi 2004, a fost votată şi promulgată noua Constituţie a României (1991) cu prevederi democratice conform standardelor europene, a fost pusă în aplicare Legea fondului funciar conform căreia se retrocedează pământul foştilor proprietari sau moştenitorilor lor, s-a votat Legea retrocedării caselor naţionalizate, are loc marea privatizare a întreprinderilor industriale. A avut loc o explozie a mass-media ca urmare a dreptului la libera exprimare şi asociere.
Art. 3 – (1) Organizarea administrativă a judeţului după Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a avut următoarea evoluţie istorică:
w 1821 - 1830 - Isprăvnicia judeţului Buzău ;
w 1831 - 1856 - Ocârmuirea judeţului Buzău ;
w 1857 - 1864 - Administraţia judeţului Buzău ;
w 1865 - 1948 - Prefectura judeţului Buzău ;
w 1949 - 1950 - Comitetul provizoriu al judeţului Buzău ;
w 1950 – 1951 – Sfatul popular al regiunii Buzău;
w 1952 – 1960 – Buzăul a făcut parte din Regiunea Ploieşti, fiind organizat administrativ în 5 raioane – Buzău, Rm. Sărat, Beceni, Cislău şi Pogoanele;
w 1960 – 1968 – Regiunea Ploieşti – raioanele Buzău, Rm. Sărat şi Cislău;
w 1968 - 1989 - Consiliul popular al judeţului Buzău ;
w ianuarie 1990 - august 1990 - Primăria judeţului Buzău;
w august 1990 - 10 aprilie 1992 - Prefectura judeţului Buzău;
w 11 aprilie 1992 şi în prezent - Consiliul judeţean Buzău.
CAPITOLUL III
POPULAŢIA JUDEŢULUI BUZĂU
Art. 4 – (1) Evoluţia populaţiei judeţului Buzău în intervalul 1930 – 2002:
|
- 29 decembrie 1930 |
= 377.463 persoane |
|
- 25 ianuarie 1948 |
= 430.225 persoane |
|
- 21 februarie 1956 |
= 465.829 persoane |
|
- 15 martie 1966 |
= 480.951 persoane |
|
- 5 ianuarie 1977 |
= 508.387 persoane |
|
- 7 ianuarie 1992 |
= 516.307 persoane |
|
- 1 ianuarie 1996 |
= 513.010 persoane |
|
- 1 ianuarie 1997 |
= 509.840 persoane |
|
- 1 ianuarie 1998 |
= 508.457 persoane |
|
- 1 ianuarie 1999 |
= 506.525 persoane |
|
- 1 iulie 2000 |
= 504.540 persoane |
|
- 1 iulie 2001 |
= 503.451 persoane |
|
- 18 martie 2002 |
= 496.214 persoane |
Din anul 1992 se remarcă o tendinţă continuă de scădere a populaţiei, datorată atât sporului negativ (diferenţa dintre născuţi vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migraţiei externe (diferenţa dintre persoanele plecate din judeţ cu documente şi persoanele venite în judeţ).
Art. 5 - (1) Structura populaţiei pe sexe arată o uşoară predominare numerică a populaţiei de sex feminin din totalul populaţiei, 48,8 % reprezintă populaţia masculină şi 51,2 % populaţia feminină. La recensământul din 2002 raportul între sexe este de 1.047 persoane de sex feminin la 1.000 persoane de sex masculin.
Art. 6 - (1) Pe medii de viaţă socială se constată că în mediul urban trăiesc 192.481 persoane (38,8 %), iar în mediul rural trăiesc 303.733 persoane (61,2 %).
Art. 7 - (1) Densitatea populaţiei este de 81 loc./kmp, cea mai mare densitate fiind înregistrată în municipiul Buzău (1.638 loc./kmp), municipiul Râmnicu Sărat (734 loc./kmp), comuna Mărăcineni (245 loc./kmp).
Art. 8 - (1) Potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită etnie, structura populaţiei după etnie, la recensământul din martie 2002, se prezintă astfel: 481.272 români (98,55 %) , 14.446 rromi (2,9 %), restul (0,02 %) reprezentând persoane care s-au declarat de altă etnie decât cea română.
Ponderi semnificative ale populaţiei care s-a declarat de etnie rromă s-au înregistrat în localităţile: Calvini ( 35,2 % ), Rîmnicelu (16,5 %), Zărneşti ( 9,1 % ), Cilibia ( 8,1 % ), Bălăceanu (8,1 %).
Art. 9 - (1) Numărul persoanelor care s-au declarat de religie ortodoxă este de 490.830, reprezentând 98,9 % din totalul populaţiei, 0,6 % adventistă de Ziua a 7-a, 0,1% romano-catolică, 0,1% penticostală, 0,1% creştină după Evanghelie, 0,1% alte religii.
Art. 10 - (1) Populaţia în vârstă de muncă era la 1 ianuarie 2002 de 296.000 persoane, din care 156.200 bărbaţi (52,7 %) şi 139.800 femei (47,3 %). La aceeaşi dată, populaţia ocupată civilă era de 191.600 persoane, din care 97.500 bărbaţi (50,8 %) şi 94.100 femei (49,2 %).
(2) Din totalul populaţiei ocupate civile, 103.300 persoane se află în agricultură (53,9 %), 34.500 persoane în industrie (18,0 %), 13.600 persoane în comerţ (7,0 %), 4.900 persoane în construcţii (2,5 %).
(3) În anul 2002, numărul salariaţilor era de 79.600 persoane, faţă de 154.700 persoane în anul 1990, iar numărul pensionarilor era de 171.356 mii persoane. Raportul între total salariaţi şi total pensionari fiind de 1 la 2,16 (faţă de 1 la 1,44 pe total ţară).
(4) Rata de ocupare, care reprezintă raportul între populaţia ocupată civilă (191.600 persoane) şi total resurse de muncă (294.700 persoane) a fost în anul 2002 de 0,65 %.
(5) La sfârşitul anului 2002 numărul şomerilor a fost de 18.614 persoane, înregistrându-se o rată a şomajului de 8,5 % (faţă de 8,1 % pe total ţară).
(6) Balanţa forţei de muncă este prezentată în anexa nr.1.
(7) Situaţia numărului de şomeri şi a calificărilor acestora pe bazine de ocupare a forţei de muncă este prezentată în anexa nr.2.
Art. 11 - (1) Datele statistice de la recensământ conduc la concluzia că există o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural, generată de migrarea tineretului spre zone cu locuri de muncă şi infrastructură dezvoltată, inclusiv în străinătate. Astfel, populaţia în vârstă de 60 de ani şi peste este de 115.124 persoane (23,2 % din populaţia totală, faţă de 19,4 % - media pe ţară). În zona de munte procesul de îmbătrânire este atât de accentuat încât se estimează că peste câţiva ani unele sate vor dispărea pe cale naturală.
CAPITOLUL IV
STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
Rangul judeţului – Reţeaua de localităţi
Art. 12 - (1) Structura administrativ-teritorială a judeţului Buzău este reprezentată grafic în anexa nr.3
(2) Structura administrativ-teritorială a judeţului Buzău, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorială a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde 481 de localităţi, din care:
• Municipii – 2:
- Buzău, Râmnicu-Sărat
• Oraşe – 3:
- Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele
• Sate aparţinătoare unităţilor administrativ-teritoriale urbane – 17;
• Sate reşedinţă de comună – 82;
• Localităţi componente ale unităţilor administrativ-teritoriale rurale – 377.
(3) În condiţiile în care o mare parte a reliefului judeţului Buzău este muntos, o trăsătură specifică a reţelei de localităţi este distribuţia neuniformă a aşezărilor în profil teritorial – cca 80% din acestea fiind amplasate în jumătatea de vest a judeţului, majoritatea – sate mici cu populaţie de până la 500 locuitori.
Relieful şi resursele din zona de est a judeţului au impus o altă structură a localităţilor, cu aşezări mai rare şi cu populaţii mai mari, cuprinse între 1000 – 2000 de locuitori.
Reţeaua de localităţi a judeţului Buzău se dispune pe trei axe majore :
- Valea Buzăului, cu legături interregionale spre Braşov şi Brăila – Galaţi;
- Râmnicu – Sărat – Buzău – Ploieşti care asigură legăturile interregionale pe direcţia NE – SV ;
- Buzău – Pogoanele - Slobozia cu o bifurcaţie spre Urziceni care face legătura cu zona de S a ţării şi cu o bifurcaţie la Ruşeţu spre Brăila, Galaţi.
(4) Tipologia aşezărilor reflectă modul de formare cât şi potenţialul economico–social al acestora. Analiza tipologiei funcţionale a reţelei de localităţi s-a realizat în funcţie de ierarhizarea acestora în raport cu numărul de activităţi socio–economice existent şi numărul de locuitori ocupaţi în aceste activităţi.
Pe grupe de localităţi, clasificarea după tipologia funcţională este următoarea :
- MUNICIPIU REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ- municipiul Buzău cu funcţiuni complexe economico – sociale, cu rol de importanţă interjudeţeană, posedând dotări – echipări de nivel judeţean şi zonal ;
- MUNICIPIU DE IMPORTANŢĂ JUDEŢEANĂ – municipiul Râmnicu – Sărat cu funcţiuni economico – sociale complexe, având rol de echilibru în reţeaua de localităţi şi de servirea zonei de nord a judeţului prin dotări – echipări diversificate ;
- ORAŞ CU FUNCŢIUNI AGRO-INDUSTRIALE DIVERSIFICATE ŞI TURISM – cu influenţă din zona de nord – est a judeţului având dotări – echipări de interes local oraş Nehoiu ;
- ORAŞ CU FUNCŢIUNI AGRO-INDUSTRIALE ŞI ROL LIMITAT DE SERVIRE a unei zone din sud – vestul judeţului cu dotări şi echipări de nivel local – oraş Pogoanele ;
- COMUNE CU PROFIL ECONOMIC AGRO-INDUSTRIAL ŞI DE SERVIRE cu gamă complexă de activităţi economico – sociale, dar de amploare scăzută, rolul de servire industrială limitându-se la comunele învecinate. Comunele cu acest profil sunt : Berca, Merei, Pătîrlagele şi Verneşti.
- COMUNE CU PROFIL AGRO-INDUSTRIAL ce posedă unele obiective industriale din industria prelucrătoare sau extractivă în care lucrează o cotă importantă din activii unităţilor respective : Glodeanu Sărat, Glodeanu Siliştea, Lopătari, Săhăteni,Tisău ;
- COMUNE CU PROFIL AGRICOL ŞI DE SERVIRE ce posedă dotări din domeniul sanitar, comercial, administrativ şi învăţământ, în care sunt ocupaţi un procent semnificativ din activii unităţilor respective : Măgura, Mărăcineni, Pîrscov, Săpoca, Siriu, Vadu Paşii şi Vintilă Vodă ;
- COMUNE CU POTENŢIAL TURISTIC VALOROS : Balta Albă, Beceni, Bisoca, Bozioru, Glodeanu Sărat, Merei, Mînzăleşti, Siriu, Tisău.
(5) Reţeaua de localităţi a judeţului Buzău conţine o mare varietate de tipologii, situate pe o gamă completă de activităţi cuprinzând cele trei sectoare de activitate, care pot asigura flexibilitate şi un bun potenţial de dezvoltare în viitor.
Configuraţia spaţială a reţelei de localităţi de tip linear, concentrată pe văile principalelor cursuri de apă – Buzăului, Călmăţuiului, Cîlnăului, Slănicului şi Râmnicului – nu acoperă în mod unitar teritoriul judeţean. Se propun prin P.A.T.J. încă două axe de relaţii privitoare, de importanţă locală, prima care uneşte zona de est a reţelei -–Pogoanele – Cilibia – Rîmnicu Sărat – care să vitalizeze zona rurală de şes, cealaltă făcând legătura în zona de nord între localităţile Râmnicu Sărat - Colţi – Nehoiu.
Dispoziţia periferică a oraşelor pe ramurile reţelei de localităţi, amplasate cu precădere în nordul şi sudul judeţului, va trebui ameliorată prin centrele de polarizare, care vor concentra o bună parte din echiparea economico – socială şi tehnică.
Astfel, prin P.A.T.J. se pune accentul pe dezvoltarea cu prioritate a relaţiilor de tip intercomunal şi interzonal. În cadrul structurii funcţionale a reţelei de localităţi, se deosebesc cinci nivele de importanţă ale aşezărilor din judeţ :
– importanţă judeţeană – centru judeţean – municipiul Buzău (pag.55 funcţiuni economice şi echipările propuse );
– importanţă zonală – centre urbane de dezvoltare cu rol intercomunal important : Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele ;
– importanţă locală – centre urbane de dezvoltare cu rol intercomunal : Berca, Zărneşti, Cislău ;
– importanţă locală – sate reşedinţă de comună, centre de polarizare intercomunală : Beceni, Boldu, Breaza, Cilibia, Cislău, Lopătari, etc ;
– importanţă locală – sate reşedinţă de comună cu rol limitat la propriul lor teritoriu administrativ.
În afara localităţilor urbane şi a centrelor intercomunale propuse este necesară promovarea în continuare a reşedinţelor comunale cu funcţii diferite de cea agricolă, cum sunt cele cu activităţi de servicii – Măgura, Pîrscov, Săpoca, Siriu, Vadu Paşii, Vintilă Vodă – industrie – Berca, Merei, Pătîrlagele, Verneşti – turism – Balta Albă, Beceni, Bisoca, Glodeanu Sărat, Merei, Mînzăleşti, Siriu, Tisău.
(6) Strategia de dezvoltare a reţelei de localităţi a urmărit integrarea reţelei judeţene în reţeaua naţională şi regională a localităţii, prin racordarea la principalele infrastructuri şi axe de dezvoltare.
Evoluţia fondului locuibil din teritoriul judeţean are în vedere cei doi parametri spaţiali ai dezvoltării zonelor de locuit, respectiv tipologia constructivă şi forma urbanistică exprimată în densităţile constructive.
Formele diverse de urbanizare a localităţilor judeţului reflectă modurile de viaţă din aceste aşezări. Se disting următoarele tipuri principale de moduri de viaţă ce impun cadre corespunzătoare : cadru urban (municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat) ; cadru periurban din jurul oraşelor Buzău, Rm.Sărat şi Nehoiu ; cadrul micilor oraşe şi a centrelor comunale importante (Nehoiu, Pogoanele, Beceni, Berca, Cislău, Pătîrlagele, Pîrscov, Zărneşti); cadrul montan (Nehoiu, Siriu, Gura Teghii, Lopătari, Mînzăleşti şi Vintilă Vodă).
Pentru a se evita urbanizarea anarhică, dezvoltarea localităţilor se va face prin :
– extinderi ale intravilanului existent ;
– mărirea densităţii în cadrul intravilanului existent ;
– renovarea urbană prin modernizarea cu reconstruirea unor imobile existente
(7) Municipiul Buzău, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 133.116 locuitori (date oficiale la recensământul din luna martie 2002) este aşezat pe partea dreaptă a râului Buzău, la limita dintre cursul său mijlociu şi cel inferior, adică la zona de contact morfologic dintre Subcarpaţii de curbură şi Câmpia Română.
Îndeplineşte funcţiuni economico – sociale complexe cu rol de importanţă interjudeţeană, posedând dotări – echipări de nivel judeţean şi zonal.
Este localitate urbană de rangul II.
(8) Municipiul Râmnicu Sărat, cu o populaţie de 38.805 locuitori (date oficiale la recensământul din luna martie 2002), este aşezat în zona de nord-est a judeţului Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu-Sărat, la poalele unor dealuri aparţinând glacisului Râmnicului, unde începe Câmpia Română.
Municipiu de importanţă judeţeană cu funcţiuni economico – sociale complexe, având rol de echilibru în reţeaua de localităţi şi de servire a zonei de nord-est a judeţului prin dotări – echipări diversificate.
Este localitate urbană de rangul II.
(9) Oraşul Nehoiu- populaţie – 11.643 locuitori (date oficiale la recensământul din luna martie 2002) este situat în partea de nord – vest a judeţului, în depresiunea Nehoiu de la poalele munţilor Siriu, Podu Calului şi Culmii Ivăneţu. Nehoiu a fost declarat oraş în anul 1989 prin Legea nr. 2.
Satele aparţinătoare oraşului Nehoiu sunt Bâsca Roziliei, Chirleşti, Curmătura, Lunca Priporului, Mlăjet, Păltineni, Stănila, Valea Nehoiului, Vineţişu.
Oraş cu funcţiuni agro-industriale diversificate şi turism, cu influenţă în zona de nord – vest a judeţului având dotări – echipări de interes local.
Este localitate urbană de rangul III.
(10) Oraşul Pătârlagele - populaţie – 8.213 locuitori (date oficiale la recensământul din luna martie 2002) este aşezat în zona de nord-vest a judeţului, în depresiunea omonimă, pe cursul superior al râului Buzău. Pătîrlagele a fost declarat oraş în anul 2004 prin Legea nr. 203.
Localităţile componente ale oraşului sunt Muscel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroeşti, Valea Lupului, Valea Sibiciului, Valea Viei şi, bineînţeles, Pătârlagele.
Satele aparţinătoare acestei unităţi administrativ-teritoriale: Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mărunţişu şi Mănăstirea.
Oraş cu funcţiuni agro-industriale şi rol limitat de servire a unei zone din vestul judeţului cu dotări şi echipări de nivel local.
Este localitate urbană de rangul III.
(11) Oraşul Pogoanele - populaţie – 7.788 locuitori (date oficiale la recensământul din luna martie 2002) este situat în sud-estul judeţului, în partea de vest a Câmpiei Bărăganului.
Pogoanele a fost declarat oraş în anul 1989 prin Legea nr. 2.
Satul Căldărăşti este sat aparţinător oraşului Pogoanele.
Oraş cu funcţiuni agro-industriale şi rol limitat de servire a unei zone din sud – estul judeţului cu dotări şi echipări de nivel local.
Este localitate urbană de rangul III.
(12) 82 de comune cu 459 de sate componente
Ierarhizarea localităţilor rurale pe ranguri este următoarea:
- sate reşedinţă de comună – 82 : localităţi rurale de rangul IV;
- sate componente ale comunelor şi sate aparţinând oraşelor – 394: localităţi rurale de rangul V.
(13) Unităţile administrativ-teritoriale componente ale judeţului Buzău, precum şi distanţele dintre acestea şi reşedinţa de judeţ sunt prezentate în anexa nr.4.
CĂILE DE COMUNICAŢII ŞI CATEGORIA ACESTORA
Art. 13 - (1) Reţeaua de drumuri a judeţului Buzău cuprinde:
• 4 trasee de drumuri naţionale ( DN 1B, DN 2 (E 85), DN 2B, DN 10), cu 96 poduri.
• 32 drumuri judeţene cu 182 poduri.
• 244 trasee de drumuri comunale.
(2) Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 2636,903km, având o densitate de 43,2km/100km2, peste densitatea medie pe ţară de 30,6km/100km2.
Din lungimea totală a drumurilor publice din judeţ 322 km (12,21 %) sunt drumuri naţionale, 920,533 km (34,9 %) drumuri judeţene şi 1.394,37 km (52,87 %) drumuri comunale.
Lungimea străzilor orăşeneşti este de 389 km, din care sectoarele modernizate însumează 321 km.
(3) În funcţie de tipul îmbrăcăminţii rutiere drumurile judeţene se împart în drumuri acoperite cu:
- beton de ciment____________________________ 11,500 km
- îmbrăcăminte asfaltică uşoară_________________613,634 km
- piatră____________________________________ 251,758 km
- pământ____________________________________43,641 km
Reţeaua de drumuri şi poduri judeţene, administrată conform prevederilor legale de către Consiliul Judeţean Buzău, este prezentată în anexa nr.5.
Art. 14 – (1) Teritoriul judeţului Buzău este echipat cu 232 km căi ferate, din care 128 km linie cu o cale şi 104 km linie cu două căi.
Lungimea reţelei de cale ferată electrificată este de 108 km.
(2) Densitatea căilor ferate în judeţul Buzău este de 38 km/1000 km˛, fiind sub densitatea pe ţară care este de 47 km/1000 km˛.
CAPITOLUL VI
PRINCIPALELE FUNCŢIUNI ECONOMICE, CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE DIVERSIFICATE DIN SECTORUL SECUNDAR ŞI TERŢIAR, PRECUM ŞI DIN AGRICULTURĂ
Art. 15 – (1) Judeţul Buzău ocupă un loc important în economia României, ponderea în economia judeţului fiind deţinută de industrie, urmată de comerţ, construcţii, prestări servicii şi agricultură.
(2) În anexa nr.6 este prezentat numărul societăţilor active şi cifra de afaceri pe ramuri, iar în anexa nr.7 este prezentată evoluţia produsului intern brut şi a valorii adăugate brute în ultimii ani la nivel de judeţ.
Anexa nr. 8 redă numărul societăţilor comerciale din judeţul Buzău după profilul economic şi forma juridică.
(3) Reprezentanţe ale unor firme importante din ţară şi de peste hotare relevante pentru interesul pe care acestea îl acordă Buzăului: ABB ALSOM POWER, AGRANA ZUCKER, AIG LIFE, AIR LIQUIDE, ALLIANZ, ARCA, BOSCH, CANON, DANONE, EUROPHARM, FORD, GEALAN, GROUPE SOCIẺTE GẺNẺRALE, ING NEDERLANDEN, IKEA, KODAK, KONIKA, LAMBORGHINI, LANDINI, LIVING PLASTIC INDUSTRY, LUKOIL, MARTELLI EUROPE, MAZDA, OMV, PETROM, RAIFFEISEN BANK, ROMCARBON, ROMPETROL, ROMSTAL, RTC, SAAB BREWERY, SHELL, SKODA, VAE, VAILLANT, VEKA, XEROX.
Industria
Art. 16 – (1) Industria buzoiană produce: produse din sârmă, electrozi, cord metalic, geam tras, textile de ţesut, confecţii, instalaţii de irigaţii, panouri din beton pentru construcţii, produse din lapte, produse de panificaţie, produse din carne, produse din legume, mase plastice, mobilă, produse primare din lemn, piese turnate pentru tractoare şi maşini agricole, stingătoare pentru incendii, utilaje pentru diferite ramuri industriale, zahăr, ulei, garnituri de frână şi etanşare, sticlă, nutreţuri combinate.
(2) După cifra de afaceri, pe primele locuri se situează industria alimentară, metalurgică, industria construcţiilor metalice şi industria textilă.
În anexa nr.9 este prezentată structura cifrei de afaceri din industrie pe C.A.E.N.
Comerţul
Art. 17 – (1) Numărul mare de agenţi economici face din comerţ o ramură foarte importantă a judeţului.
(2) Comerţul cu ridicata contribuie cu un procent însemnat la realizarea cifrei de afaceri a judeţului, remarcându-se în această ramură: COMAT S.A., AGRICOVER S.A., CONSTAM S.A., COMAT GRUP S.A., ROMTERM S.R.L.
(3) La comerţul cu amănuntul, se remarcă societăţile: GENERAL AUTO COM S.R.L., CADIF PRESS S.R.L., PRESTIGE S.R.L., BETA CONSTRUCT S.R.L., ELECTROUNIVERS S.R.L.
Reţeaua de târguri şi oboare, precum şi calendarul târgurilor şi serbărilor sunt redate în anexa nr. 10.
Agricultura
Art. 18 – (1) Relieful variat şi condiţiile pedoclimatice favorabile au condus la practicarea pe scară largă a agriculturii în judeţul Buzău. În zona de câmpie se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă furajeră şi sfeclă de zahăr (în zona de sud a judeţului: Padina, Pogoanele, Glodeanu-Siliştea etc.), legume (în două mari bazine: Săgeata şi Costeşti – Gherăseni).
În zonele de deal există plantaţii importante de pomi fructiferi (meri, pruni, vişini, caişi).
Pe colinele însorite se află podgorii renumite, cunoscute, mai ales, prin podgoriile Dealul Mare, unde se cultivă soiuri de calitate, vinurile fiind renumite prin premiile şi medaliile câştigate la concursuri internaţionale de anvergură.
(2) Judeţul Buzău are un potenţial important privitor la cercetarea ştiinţifică în agricultură, aici desfăşurându-şi activitatea câteva staţiuni cu profil vegetal:
- Staţiunea de cercetare şi producţie viti-vinicolă Pietroasa;
- Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cândeşti;
- Staţiunea de cercetare şi producţie legumicolă Buzău.
(3) Condiţiile favorabile existente în judeţ au creat posibilitatea dezvoltării zootehniei. Pe raza judeţului se află două herghelii pentru creşterea cailor de rasă (Cislău şi Ruşeţu), staţiunea de cercetare şi creştere a ovinelor Ruşeţu şi o staţiune de cercetare şi creştere a bovinelor (Dulbanu – Amaru).
Finanţe-bănci
Art.19 – (1) Instituţiile financiar-bancare ocupă, de asemenea, un loc important în peisajul economic al judeţului. Lista filialelor băncilor care funcţionează în judeţ este redată în anexa nr.11, iar principalii indicatori relevanţi pentru activitatea bancară în anexa nr.12.
Turism
Art. 20 – (1) Turismul buzoian este favorizat de potenţialul natural variat, complex, de atracţiile istorice şi culturale, de poziţia geografică la răscrucea unor artere rutiere şi feroviare importante. Obiectivele turistice mai importante din judeţul Buzău sunt redate în anexa nr.13.
(2) Sunt recunoscute şi ocrotite ca rezervaţii şi monumente ale naturii următoarele:
– Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, fenomen natural unic în ţara noastră şi foarte rar întâlnit în lume, rezervaţie mixtă (geologică, botanică şi peisagistică).
– „Blocurile de calcar de la Bădila”, rezervaţie geologică şi paleontologică
– “Sarea lui Buzău” – rezervaţie geologică şi paleontologică pe Valea Buzăului.
– “Focul Viu” – monument al naturii, nu departe de comuna Lopătari.
– Balta-Albă, rezervaţie botanică şi zoologică;
– Platoul Meledic, rezervaţie geologică, zoologică şi speologică; se remarcă mai ales prin peşterile de sare, printre care se numără şi cea de-a de a doua ca mărime din lume(1,257 km lungime);
– Pădurea Frasinu (rezervaţie de frasin pufos) şi Pădurea Spătaru (rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar);
– Lacul fără Fund (Lacul Vulturilor) situat la 1.420 m altitudine în Munţii Siriului, Lacul Meledic (Mînzăleşti) – carsto-salin, Lacul Balta Albă (limanuri fluviatile), lacul de acumulare de la Siriu.
(3) Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în staţiunea Sărata Monteoru, faimoasă pentru apele tămăduitoare, mai ales în cazul afecţiunilor reumatismale.
(4) Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul Buzău: Castrul şi termele romane de la Pietroasele, aşezările rupestre de la Aluniş – Colţi şi Fişici – Bozioru, Complexul brâncovenesc “Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat, colecţia muzeală de chihlimbar de la Colţi, mănăstirile de la Ciolanu, Răteşti şi Cârnu, Palatul Comunal Buzău (astăzi Primăria municipiului), Palatul Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzău, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeţean.
Un interes deosebit stârneşte Tezaurul “Cloşca cu puii de aur”, descoperit pe dealul Istriţa în anul 1837, a cărui copie se află la Muzeul judeţean.
(5) În anexa nr.14 sunt prezentate principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Buzău.
CAPITOLUL VII
REŞEDINŢA DE JUDEŢ
Art. 21 – (1) Municipiul Buzău – centru urban – municipiu reşedinţă de judeţ, este menţionat pentru prima dată ca târg şi punct de vamă într-un document intern emis de Dan al II-lea la 30 ianuarie 1431.
(2) Populaţia municipiului Buzău la recensământul din 18 martie 2002 este de 133.116 locuitori.
AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE JUDEŢENE
Art. 22 – (1) La nivelul judeţului Buzău este constituit consiliul judeţean ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Sediul Consiliului judeţean se află în clădirea situată în municipiul Buzău, Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr.48.
(3) Actualul Consiliu judeţean a fost constituit în şedinţa Consiliului Judeţean din data de 17 iunie 2004, urmare alegerilor locale din iunie 2004.
(4) Consiliul judeţean Buzău are în compunerea sa 33 de consilieri judeţeni şi funcţionează în baza Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului judeţean Buzău, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.10/27.01.2005 (www.cjbuzau.ro/Hotarari/H10-2005.htm).
Administraţia publică judeţeană se află în relaţii de coordonare şi nu de subordonare cu autorităţile administraţiei publice locale, raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi cele de la nivel judeţean bazându-se pe relaţii de cooperare, solidaritate, legalitate şi responsabilitate în rezolvarea problemelor întregului judeţ.
Potrivit dispoziţiilor art.104 din Legea nr.215/2001 : ,,Consiliul judeţean are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes judeţean, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale” principalele atribuţii fiind stabilite de alin (2) al acestui articol.
Conform prevederilor legale atribuţiile consiliului judeţean sunt:
a) atribuţii de conducere şi coordonare a unor activităţi la nivel judeţean;
b) atribuţii privind organizarea internă a consiliului judeţean şi a aparatului propriu al acestuia;
c) atribuţii în domeniul finanţelor publice şi gestionării patrimoniului :
d) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea unor servicii publice de interes judeţean :
e) atribuţii în domeniul cooperării şi asocierii cu parteneri sociali şi economici :
Potrivit art.105 din Legea nr.215/2001, consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Mandatul consiliului judeţean se exercită de la data constituirii, până la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.
Aşadar, consiliul judeţean este un organ colegial, deliberativ, compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Consiliul judeţean lucrează în şedinţe ordinare ce se desfăşoară o dată la două luni, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.
Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a unui număr de cel puţin o treime dintre consilierii judeţeni, ori la solicitarea prefectului. În acest ultim caz, cererea se adresează preşedintelui consiliului judeţean şi are drept scop adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
Convocarea consiliului judeţean se face în scris de către preşedinte prin intermediul secretarului general al judeţului cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare.
Convocarea consiliului judeţean se face prin dispoziţia preşedintelui, care se aduce la cunoştinţă publică şi se transmite personal consilierilor judeţeni. Şedinţele sunt, de regulă, publice.
Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, ori în cazul în care, din motive întemeiate, atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii lipsesc, şedinţa va fi condusă de către un consilier ales cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.
Consiliul judeţean este legal constituit şi poate lucra în şedinţe şi adopta hotărâri în prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri în condiţiile prevăzute de lege. Hotărârile se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de secretarul general al judeţului, cele cu caracter normativ fiind obligatoriu aduse la cunoştinţă publică.
Consiliul judeţean alege dintre membrii săi pe durata mandatului un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi şi îşi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.
(5) Consiliul judeţean Buzău are organizate în mandatul 2004-2008 un număr de 5 comisii de specialitate, după cum urmează :
1.Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului.
3.Comisia pentru servicii publice, comerţ şi agricultură.
Comisiile de specialitate au ca principală atribuţie analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâri în domeniul lor de activitate.
Consiliul judeţean poate organiza, în condiţiile legii, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată ai căror membri pot acţiona numai în limitele stabilite prin hotărâre.
De asemenea, în exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul judeţean Buzău are organizate şi alte comisii a căror activitate este reglementată de acte normative speciale. Acestea sunt:
1) Comisia judeţeană de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi constituită prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.49/26.05.2005
2) Comisia pentru protecţia drepturilor copilului, constituită prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.126/29.12.2004, care coordonează activităţile desfăşurate pe teritoriul judeţului în domeniul autorităţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului.
3) Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului a judeţului Buzău, reorganizată prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.75/13.09.2004, care analizează din punct de vedere tehnic şi emite avize pentru documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, regulamente de urbanism, studii de fundamentare a acestor documentaţii şi alte studii de specialitate.
4) Comisia judeţeană anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale, a cărei componenţă a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.48/26.05.2005 are ca principală atribuţie elaborarea Planului judeţean anti-sărăcie şi incluziune socială.
5) Autoritatea teritorială de ordine publică a judeţului Buzău, constituită prin Hotărârea Consiliului judeţean nr. 69/13.09.2004, funcţionează în baza prevederilor Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi a Hotărârii Guvernului nr. 787/2002. Activităţile desfăşurate de această autoritate au ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică.
6) Comisia judeţeană pentru bază meliferă şi stupărit pastoral, care are rolul de a coordona aplicarea unor măsuri pentru stimularea practicării apiculturii şi protecţia familiilor de albine, constituită prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.39/20.03.2002 şi a cărei componenţă a fost actualizată prin Hotărârea Consiliului judeţean nr. 38/24.03.2005.
7) Comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă (H.C.J. nr.40/20.03.2002).
8) Comitetul tehnic judeţean pentru descentralizare Buzău, constituit prin Hotărârea Consiliului judeţean Buzău nr.15/27.01.2005 va efectua analize de impact şi propuneri cu privire la descentralizarea anumitor competenţe şi va participa la negocieri directe cu ministerele privind transferul de competenţe şi responsabilităţi de la nivel central la nivel local.
Consiliul judeţean alege cu votul secret al consilierilor în funcţie pe durata exercitării mandatului său un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele Consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
Preşedintelui Consiliului judeţean i se subordonează întregul aparat propriu de specialitate al consiliului.
Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai consiliului sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani, legea reglementând şi posibilitatea eliberării lor din funcţie mai înainte de expirarea acestui mandat.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii. Spre deosebire de vechea reglementare, noua lege organică a administraţiei publice locale stipulează în art.117 faptul că "preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual", extinzând astfel competenţa preşdintelui la emiterea actelor administrative cu caracter normativ. Dispoziţiile emise de preşedintele consiliului judeţean devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau comunicate persoanelor interesate, după caz.
Judeţul are un secretar general care este înalt funcţionar public şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a şedinţelor de consiliu judeţean.
După apartenenţa politică, Consiliul judeţean Buzău avea la constituire(17 iunie 2004) 16 consilieri P.S.D., 11 consilieri ai Alianţei P.N.L.-P.D. (6 consilieri P.D., 5 consilieri P.N.L.), 3 consilieri P.U.R. şi 3 consilieri P.R.M. La un an de la constituire, Consiliul judeţean Buzău are în compunerea sa: 17 consilieri ai Alianţei PNL-PD (9 consilieri PD, 8 consilieri PNL ),14 consilieri PSD şi 2 consilieri independenţi.
CAPITOLUL IX
SERVICII PUBLICE AFLATE SUB AUTORITATEA CONSILIULUI JUDEŢEAN
Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului Buzău
Art. 23 - (1) Prin Hotărârea Consiliului judeţean nr.130/29.12.2004 s-a înfiinţat şi organizat începând cu data de 01 ianuarie 2005 Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului a judeţului Buzău, ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului judeţean Buzău, prin comasarea Direcţiei judeţene de asistenţă socială şi a Direcţiei generale pentru protecţia drepturilor copilului, în scopul realizării măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor
Art. 24 - (1) În aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor aprobată prin Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea nr. 129/2004 a Consiliului judeţean Buzău, s-a înfiinţat Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor, instituţie publică de interes judeţean sub autoritatea administraţiei publice judeţene.
Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor are ca obiectiv principal exercitarea competenţelor ce îi sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de evidenţă a persoanei, starea civilă şi eliberarea documentelor în sistem de ghişeu unic.
Direcţia pentru protecţia plantelor
Art. 25 - (1) Conform prevederilor O.U.G. nr. 71/1999 (devenită Legea nr. 206/2001) privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fitosanitară şi a Hotărârii nr. 71/24.11.2000 a Consiliului judeţean, pentru aprobarea unor măsuri organizatorice la Serviciul Public de Protecţia Plantelor, în judeţul Buzău îşi desfăşoară activitatea Direcţia pentru Protecţia Plantelor, care este structurată în patru centre, astfel: Centrul Buzău (cu subcentrul Beceni), Centrul Rm. Sărat (cu subcentrul Buda), Centrul Pătârlagele (cu subcentrul Pârscov) şi Centrul Pogoanele.
Rolul acestui serviciu public de interes judeţean este de a realiza aprovizionarea cu produse de uz fitosanitar, depozitarea şi comercializarea acestora, precum şi de a acorda consultanţă tehnică în utilizarea produselor respective. Programul de acţiuni din cadrul fiecărui centru este specific zonei în care este amplasat, fiind determinat de structura şi dominanţa culturilor: cereale şi plante tehnice, legume, pomi, vie etc.
Instituţii de cultură aflate sub autoritatea consiliului judeţean
Art. 26 – (1) Sub autoritatea consiliului judeţean funcţionează următoarele instituţii de cultură:
1. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "V. VOICULESCU", care deţine un patrimoniu de importanţă naţională, constituit din peste 250.000 de volume şi manuscrise ;
2. MUZEUL JUDEŢEAN "AL. I. ODOBESCU" cu peste 46.000 de piese de muzeu, organizate în colecţii muzeale şi de etnografie/artă populară ;
3. TEATRUL "GEORGE CIPRIAN", primul teatru românesc de proiecte ;
4. CENTRUL JUDEŢEAN DE CONSERVARE ŞI VALORIFICARE A TRADIŢIEI ŞI CREAŢIEI POPULARE, cu rol activ în promovarea şi păstrarea valorilor culturii populare locale ;
5. ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII BUZĂU, instituţie cu caracter cultural şi instructiv-educativ care asigură pregătirea artistică (muzică, dans, instrumente etc.) a tinerelor talente. Situaţia aşezămintelor culturale din judeţ este redată în anexa nr.15.
Art. 27 - (1) Patrimoniul judeţului este constituit din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
Art. 28 – (1) Domeniul public al judeţului este alcătuit din bunurile prevăzute de art.135 alin.(4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct.I din anexa la Legea nr.213/1998, cu modificările ulterioare, precum şi din alte bunuri de uz sau interes public judeţean declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.
(2) Bunurile din domeniul public de interes judeţean sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, după cum urmează :
a) nu pot fi înstrăinate, fiind scoase din circuitul civil ;
b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale ;
c) nu pot fi dobândite de terţi prin uzucapiune sau prin posesie de bună credinţă, iar acţiunea de revendicare a proprietăţii publice se poate introduce oricând.
(3) Dreptul de proprietate publică se dobândeşte :
a) pe cale naturală ;
b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii ;
c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică ;
d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de consiliul judeţean dacă bunul în cauză este după uzul sau natura sa de interes public ;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al judeţului în domeniul public pentru cauză de utilitate publică ;
f) prin alte moduri prevăzute de lege.
(4) Bunurile din domeniul public de interes judeţean pot fi concesionate, închiriate ori date, după caz, în administrarea regiilor autonome, prefecturii, autorităţilor publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile legii şi prin hotărâre a consiliului judeţean.
Cu respectarea prevederilor legale, inventarul bunurilor mobile şi imobile care aparţin domeniului public de interes judeţean este atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1348/2001, anexa nr.I, modificată şi completată prin H.G. nr.1974/2004.
Art. 29 – (1) Domeniul privat al judeţului Buzău este alcătuit din bunuri mobile şi imobile altele decât cele atestate de uz sau interes public, intrate în proprietatea judeţului prin modalităţile prevăzute de lege.
(2) Bunurile aparţinând domeniului privat sunt supuse normelor dreptului comun, putând fi înstrăinate, date în administrare, concesionate ori închiriate, în condiţiile legii, prin licitaţie publică.
(3) Toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al judeţului sunt supuse inventarierii anuale.
Atestarea inventarului bunurilor aparţinând domeniului privat al judeţului se realizează prin hotărâre a consiliului judeţean. Bunurile aparţinând domeniului public şi privat al judeţului pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, prin hotărâre a Consiliului judeţean, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau utilitate publică ori serviciilor publice.
(4) Inventarul bunurilor aparţinând domeniului public de interes judeţean atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1348/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este prevăzut în anexa nr.16 a.
(5) Inventarul bunurilor aparţinând domeniului privat al judeţului, atestat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.82/2003, cu modificările şi completările ulterioare ulterioare, este prevăzut în anexa nr.16 b.
CAPITOLUL XI
MODALITĂŢI DE PARTICIPARE A CETĂŢENILOR LA VIAŢA PUBLICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI
Art.30 - (1) Cetăţenii care au domiciliul pe raza judeţului Buzău pot propune consiliului judeţean spre dezbatere şi adoptare proiecte de hotărâre.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a judeţului.
Art.31 - (1) Iniţiatorii depun la secretarul general al judeţului forma propusă pentru proiectul de hotărâre, care va lua măsurile de aducere la cunoştinţă publică.
(2) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie prin grija secretarului general al judeţului.
(3) Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(4) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza judeţului Buzău.
Art.32 – (1) După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al judeţului proiectul de hotărâre va urma procedurile de avizare şi adoptare prevăzute de lege şi în prezentul regulament.
Art.33 - (1) Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii consiliului judeţean.
(2) Petiţiile se înscriu într-un registru, primesc un număr, consemnându-se elementele principale cu privire la petent şi obiectul cererii.
(3) Secretarul general al judeţului transmite petiţia autorităţii competente, spre analiză şi soluţionare.
(4) Petiţiile ce privesc aspecte compatibile cu activitatea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale consiliului judeţean vor fi înaintate spre analiză şi acestora.
(5) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată în termenul prevăzut de lege.
(6) Semestrial, consiliul judeţean analizează modul de soluţionare a petiţiilor primite.
CAPITOLUL XII
ATRIBUIREA SAU SCHIMBAREA DE DENUMIRI
Art. 34 – (1) Conform Ordonanţei Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, Consiliul judeţean poate atribui sau schimba denumiri, prin hotărâre, pentru instituţiile publice şi obiectivele de interes judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză.
(2) Proiectele de hotărâri ale Consiliului judeţean având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană a cărei componenţă nominală este stabilită prin ordin al prefectului.
CAPITOLUL XIII
PRINCIPIILE COOPERĂRII ŞI ASOCIERII PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT
Art. 35 – (1) Potrivit principiului autonomiei locale, principiu constituţional care stă la baza organizării şi funcţionării autorităţilor publice locale, consiliul judeţean este competent, în realizarea atribuţiilor sale, să stabilească următoarele relaţii:
– de cooperare sau asociere cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară şi străinătate;
– de aderare la asociaţiile naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale;
– de cooperare sau asociere cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali;
– de asociere cu consilii locale;
– contracte de parteneriat public-privat.
(2)- Acordurile/relaţiile contractuale prevăzute mai sus se realizează numai în scopul:
– promovării unor interese comune;
– realizării unor lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean atunci când posibilităţile financiare pe care le are autoritatea publică judeţeană nu pot acoperi aceste nevoi sau acestea interesează mai multe localităţi;
– pentru asigurarea dezvoltării localităţilor judeţului, având în vedere problemele dificile a unora dintre acestea în asigurarea resurselor necesare rezolvării problemelor cu care se confruntă, precum şi satisfacerea exigenţelor locuitorilor;
– pentru realizarea unor proiecte, în întregime sau în majoritate, cu resurse financiare proprii ori atrase de către investitor, pe baza unui model de parteneriat public-privat, în urma căruia va rezulta un bun public; bunul public poate fi realizat şi prin intermediul unei companii de proiect.
(3) - Hotărârile privind realizarea acestor atribuţii se adoptă de către consiliul judeţean numai cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie.
(4) - Consiliul judeţean Buzău a stabilit relaţii de colaborare cu Primăria Municipiului Huai`an din Prefectura Jiangsu, Republica Populară China. Scrisoarea de intenţie este prezentată în anexa nr.17. De asemenea, s-a semnat un protocol de colaborare cu judeţul Soroca din Republica Moldova (anexa nr.18).
(5) - Consiliul judeţean Buzău este membru al Uniunii Consiliilor Judeţene din România.
CAPITOLUL XIV
INSTITUŢII DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI, CULTURII, SĂNĂTĂŢII, ASISTENŢEI SOCIALE, TURISMULUI, SPORTULUI, PRESEI, RADIOULUI, TELEVIZIUNII CE FUNCŢIONEAZĂ PE TERITORIUL JUDEŢULUI BUZĂU
Art. 36 – (1) Reţeaua de instituţii şcolare din judeţul Buzău cuprinde grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare şi şcoli postliceale, şcoli profesionale, şi cinci unităţi şcolare pentru învăţământ special care asigură educaţia şi instrucţia pentru copii cu handicap.
(2) Cele mai importante instituţii de învăţământ buzoian sunt: Colegiul Naţional "B.P. Hasdeu", "Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", Colegiul Economic Buzău, Colegiul Pedagogic "Spiru Haret", Colegiul Naţional "Al. Vlahuţă" Râmnicu Sărat.
(3) Reţeaua şcolară a judeţului Buzău este prezentată în anexa nr.19.
Sănătate
Art.37 – (1) Serviciile medicale şi de asigurare a sănătăţii populaţiei sunt organizate printr-o reţea de unităţi medico-sanitare de nivel judeţean şi local, cuprinzând spitalul judeţean, spitale locale (urbane şi rurale), dispensare medicale, cabinete medicale individuale, ambulatorii de specialitate ale spitalelor, centru de sănătate.
Direcţia judeţeană de sănătate publică şi Casa judeţeană de asigurări de sănătate sunt principalele instituţii publice prin care este gestionată activitatea de asigurare a sănătăţii populaţiei. Din bugetul propriu al judeţului se finanţează, în limita resurselor financiare disponibile, cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidări, extindere şi modernizare a Spitalului Judeţean Buzău.
Asistenţă şi protecţia socială
Art. 38 – (1) Asistenţa şi protecţia socială este realizată la nivelul judeţului Buzău şi prin servicii publice deconcentrate în teritoriu ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi prin servicii publice de interes judeţean.
(2) Implementarea şi derularea politicilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează, în principal, prin Direcţia de muncă şi solidaritate socială, Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă - ca servicii publice deconcentrate - şi, respectiv, Direcţia generală de asistenţă socială Buzău - ca serviciu public sub autoritatea Consiliului judeţean.
(3) Reţeaua de instituţii de protecţie este organizată la nivel judeţean prin centre de plasament, centre de zi şi complexe de servicii pentru copiii aflaţi în dificultate şi cu handicap, Centrul - Pilot, Centru de asistenţă şi îngrijire şi Unitate de asistenţă medico – socială pentru persoane vârstnice şi adulţi cu handicap.
Reţeaua de unităţi de asistenţă şi protecţie socială din structura Serviciului public judeţean Buzău este redată în anexa nr.20.
Sport
Art. 39 – (1) Activitatea sportivă, coordonată de Direcţia judeţeană pentru tineret şi sport, se desfăşoară în baze sportive special amenajate şi pe stadioane/terenuri de fotbal – anexele nr.21, nr.22.
Mass-media
Art. 40 – (1) Principalele publicaţii care se editează în judeţul Buzău: "OPINIA", "ŞANSA", "EXPRESUL", "VIAŢA BUZĂULUI", "ARENA", "AMPRENTA".
(2) Tipografii: "ALPHA MDN”, „MAD LYNOTIPE”, „EUROGRAFIC DESIGN”, „MAD OFFSET”, „TIPOGRUP PRESS EVENIMENTUL ROMÂNESC”, „DANY CRISS”, ATN TRUST PRESS”ş.a.
(3) Principalele posturi de radio care au emisiuni locale: "FOCUS", "PRO FM", "CAMPUS", "MEDIA".
(4) Societăţi comerciale de televiziune care au corespondenţi la Buzău: TVR 1, NAŢIONAL TV, Antena 1, PRO TV, TELE 7 ABC, MEGA TV( ultimele 3 realizează şi emisiuni locale).
(5) Societăţi comerciale care transmit emisiuni TV prin cablu: ASTRALTELECOM, MEGA TV etc.
Statistic, principalii indicatori de telecomunicaţii sunt prezentaţi în anexa nr.23.
CAPITOLUL XV
PARTIDE POLITICE ŞI ORGANIZAŢII SINDICALE CU ACTIVITATE ÎN JUDEŢUL BUZĂU
Partide politice
Art. 41 – (1) Partidele politice cu grad de reprezentativitate la nivelul judeţului atât prin activitatea filialelor judeţene, cât şi prin aleşii locali, respectiv parlamentari, sunt:
1. Partidul Social Democrat (P.S.D.);
2. Partidul Democrat (P.D.);
3. Partidul Naţional Liberal (P.N.L);
4. Partidul România Mare (P.R.M.);
5. Partidul Conservator (P.C.).
Organizaţii sindicale
Art. 42 – (1) La nivel de organizaţii sindicale, în judeţul Buzău sunt reprezentate toate confederaţiile sindicale cu reprezentare naţională: CNSLR “Frăţia”, Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, CSDR, Meridian.
(2) CNSLR “Frăţia” – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Buzău are aproximativ 70 de sindicate componente, din care amintim: „Sănătatea”, PETROM S.A., Gerom S.A., Confecţia Râmnicu Sărat, S.C. Reparaţii CFR, VAE Apcarom, Romtelecom, ROMET GRUP, ROTEC S.A., NIK MOB Nehoiu, Sindicatul funcţionarilor publici ş.a.
(3) Societăţile Cord S.A., Ductil Iron Powder, Mişcare C.F.R. sunt afiliate la Cartelul Alfa
(4) Blocul Naţional Sindical include societăţile Concifor, Beta S.A. ş.a.
(5) CSDR are în componenţa sa sindicatul din învăţământ.
(6) Filialele a patru dintre confederaţii (CNSLR „Frăţia”, Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, CSDR) au încheiat în anul 2004 un protocol de colaborare locală sub titulatura „Uniunea Sindicală Buzău”.
Prima pagină Acte cu caracter normativ