CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Buzău
Consiliul Judeţean Buzău;
Având în vedere:
- expunerea de motive a Preşedintelui Consiliului Judeţean înregistrată la nr.14687/2004;
- raportul Direcţiei juridice şi administraţie publică locală nr.14688/2004;
- avizele Secretarului General al judeţului Buzău şi ale comisiilor de
specialitate ale Consiliului judeţean Buzău înregistrate la nr.520, 581,596, 653 şi nr.666/2005;
- prevederile Ordonanţei Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului – cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.673/2002;
- prevederile Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
- prevederile Ordonanţei Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă anual şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene precum şi ale primarilor şi viceprimarilor aprobată prin Legea nr.578/2003;
- prevederile Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei cu modificările şi completările ulterioare;
- prevederile Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
În temeiul art.104 alin.(1) lit.”b” şi art.109 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art.1. Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Buzău, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Prezenta hotărâre intră în vigoare cu data de 1 februarie 2005, dată la care va înceta aplicabilitatea Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.50/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
Art.3. Secretarul General al judeţului Buzău va aduce la cunoştinţă publică Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Buzău prin publicarea acestuia în Monitorul Oficial al judeţului, precum şi pe site-ul Consiliului Judeţean Buzău.
P R E Ş E D I N T E,
ec. Victor Mocanu
CONTRASEMNEAZĂ,
SECRETAR GENERAL,
Dumitra Drăghici
Nr. 10.
Buzău, 27 ianuarie 2005
Hotărârea a fost adoptată cu 33 voturi “pentru” , - "împotrivă", - "abţineri".
Anexa
R E G U L A M E N T
de organizare şi funcţionare a Consiliului judeţean Buzău
Art. 1. Consiliul judeţean Buzău este autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Art.2. Consiliul judeţean Buzău este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 3. Mandatul Consiliului judeţean este de 4 ani, iar consilierii îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.
Art. 4. Consiliul judeţean Buzău îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a prezentului Regulament de organizare şi funcţionare.
Art. 5. În îndeplinirea mandatului său, Consiliul judeţean se subordonează numai legii şi binelui public. El are iniţiativă şi hotărăşte, cu respectarea legii, în probleme de interes judeţean cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor autorităţi.
CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEŢEAN ŞI A COMISIILOR DE SPECIALITATE PE DOMENII DE ACTIVITATE
SECŢIUNEA I
Constituirea Consiliului judeţean
Art. 6. Consiliul judeţean Buzău este format din 33 de consilieri.
Art. 7. (1) Constituirea consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor.
(2) Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către prefect.
(3) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, peste 3 zile se va organiza o nouă şedinţă. În acest scop, prefectul va emite un nou ordin de convocare.
(4) Dacă nici la a doua convocare nu se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi de către biroul electoral de circumscripţie judeţeană, prefectul va face a treia convocare peste alte 3 zile, emiţând în acest scop un nou ordin.
(5) Dacă nici la a treia convocare nu se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi, prefectul va dispune verificarea motivelor care au determinat neprezentarea la şedinţă a consilierilor absenţi. Dacă absenţele nu au la bază motive temeinice, determinate de: boală care a necesitat spitalizarea sau imobilizarea la pat; deplasarea în străinătate în interes de serviciu; evenimente de forţă majoră (inundaţii, catastrofe ce au împiedicat deplasarea, deces în familie sau alte situaţii similare), prefectul va emite un ordin prin care va declara vacante locurile consilierilor declaraţi aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare.
(6) Ordinul prefectului poate fi atacat de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(7) Înainte de emiterea ordinului prevăzut la alin.(5), prefectul va verifica dacă pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale ai căror consilieri declaraţi aleşi au lipsit nemotivat mai sunt supleanţi. În caz afirmativ, prin acelaşi ordin se va dispune organizarea unei noi şedinţe de constituire la care vor fi convocaţi supleanţi.
(8) Dacă pe listele de candidaţi ale partidelor, alianţelor politice sau alianţelor electorale în cauză nu mai sunt supleanţi sau aceştia refuză la rândul lor să se prezinte la şedinţă, prefectul va dispune organizarea de alegeri pentru completarea locurilor declarate vacante potrivit alin.(5). Alegerile se vor organiza în condiţiile Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în cel mult 30 de zile de la data emiterii ordinului şi la acestea pot participa toate partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au depus iniţial liste de candidaţi, precum şi candidaţi independenţi care nu au fost declaraţi aleşi la alegerile anterioare.
Art. 8. (1) Şedinţa de constituire este deschisă de prefect şi condusă de cel mai în vârstă dintre consilieri, asistat de 2 consilieri desemnaţi dintre cei mai tineri consilieri.
(2) După preluarea conducerii şedinţei se ia o pauză, în timpul căreia se constituie grupurile de consilieri judeţeni. Consilierii se pot constitui în grupuri în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3.
(3) Consilierii judeţeni care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) pot constitui un grup prin asociere.
(4) Prevederile alin. (2) se aplică şi consilierilor independenţi.
(5) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.
(6) Consilierii judeţeni nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.
(7) În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliul judeţean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
Art. 9. (1) La reluarea lucrărilor, Secretarul general al judeţului va prezenta preşedintelui de vârstă şi asistenţilor acestuia dosarele consilierilor declaraţi aleşi şi pe cele ale supleanţilor lor, aşa cum acestea au fost primite de la Biroul electoral de circumscripţie judeţeană. Dosarele pot fi însoţite de opţiunile scrise ale consilierilor aleşi care ocupă funcţii incompatibile, potrivit legii, cu calitatea de consilier judeţean.
(2) Consilierii judeţeni declaraţi aleşi vor alege prin vot deschis o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri judeţeni. Numărul membrilor comisiei se stabileşte prin vot deschis, la propunerea preşedintelui de vârstă. Comisia este aleasă pe întreaga durată a mandatului.
(3) Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri constituite potrivit art.8. Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză.
(4) Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, iar rezultatul va fi consemnat în prima hotărâre adoptată în şedinţa de constituire.
(5) Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, cu respectarea procedurii de vot prevăzute la art.9 alin.(4).
Art. 10. (1) După alegerea comisiei de validare, preşedintele dispune o nouă pauză, în timpul căreia va fi examinată de către comisie legalitatea alegerii fiecărui consilier, pe baza dosarelor prezentate de preşedintele de vârstă, şi se elaborează propunerile de validare sau de invalidare a mandatelor, încheindu-se despre aceasta un proces-verbal al cărui model este prezentat în anexa la prezentul regulament.
(2) Dacă consilierii care deţin funcţii incompatibile optează în scris pentru renunţarea la funcţia de consilier, va fi examinat, în vederea validării, dosarul supleantului, respectiv supleanţilor de pe aceeaşi listă, în ordinea în care cei în cauză au fost înscrişi pe lista de candidaţi.
(3) Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusă de comisia de validare numai dacă aceasta a constatat că au fost încălcate condiţiile de eligibilitate stabilite expres prin lege sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală constatată de către Biroul electoral, potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(4) Consilierii care lipsesc motivat de la şedinţa de constituire pot fi validaţi sau invalidaţi în lipsă.
(5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales, nu mai face parte din partidul pe a cărui lista a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv, mandatul acesteia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant de pe listă.
(6) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.
(7) Rezultatul validării mandatelor se consemnează în a doua hotărâre care se comunică de îndată consilierilor care au absentat motivat.
Art. 11. Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
Art. 12. (1) După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul consilierilor stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea următorului jurământ: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului Buzău. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
(2) Jurământul se depune după următoarea procedură:
Secretarul general al judeţului va da citire jurământului, după care, consilierii validaţi se vor prezenta, în ordine alfabetică, în faţa unei mese special amenajate, pe care se află un exemplar din Constituţie şi Biblia. Consilierul va pune mâna stângă atât pe Constituţie, cât şi, dacă este cazul, pe Biblie, va pronunţa cuvântul “jur”, după care va semna jurământul de credinţă, care va fi imprimat pe un formular special.
(3) Jurământul se semnează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la dosarul de validare, iar al doilea se înmânează consilierului.
(4) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.
(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. În acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale confirmă în scris apartenenţa la partid a consilierului în cauză.
(6) După depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului judeţean, preşedintele de vârstă declară consiliul legal constituit. Declararea consiliului ca legal constituit se constată prin a treia hotărâre adoptată în şedinţa de constituire.
SECŢIUNEA A II-A
Organizarea Consiliului judeţean
Art. 13. (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, pe durata exercitării mandatului, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.
(2) După declararea Consiliului judeţean ca legal constituit se procedează la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, pe buletine de vot.
(3) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului preşedintelui şi vicepreşedinţilor este egală cu cea a mandatului consiliului judeţean.
Art. 14. (1) Pentru funcţia de preşedinte pot fi propuşi unul sau mai mulţi candidaţi. Fiecare consilier are dreptul să opteze pentru unul dintre candidaţi.
(2) Propunerile de candidaţi pentru alegerea preşedintelui se fac de către grupurile de consilieri sau de către consilieri. După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot.
Art. 15. Comisia de validare declară ales pe candidatul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie. Comisia nu va lua în considerare buletinele nule.
În situaţia în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean nu a întrunit majoritatea prevăzută mai sus, se organizează, în aceeaşi şedinţă, un al doilea tur de scrutin, la care vor participa consilierii situaţi pe primele două locuri la primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Art. 16. În caz de balotaj, se va proceda la un nou tur de scrutin la care vor participa numai candidaţii care s-au aflat în această situaţie. Va fi declarat ales candidatul care a obţinut cele mai multe voturi.
Art. 17. Hotărârea consiliului judeţean privind alegerea preşedintelui va fi a patra hotărâre adoptată în şedinţa de constituire şi se va semna de Preşedintele de vârstă şi contrasemna de secretarul general al judeţului.
Art. 18. După alegerea sa, preşedintele consiliului judeţean preia conducerea şedinţei de constituire.
Art. 19. (1) Pentru alegerea celor doi vicepreşedinţi ai consiliului judeţean, pot fi propuşi doi sau mai mulţi candidaţi. Fiecare consilier are dreptul să opteze pentru unul sau doi dintre candidaţii înscrişi pe acelaşi buletin de vot.
(2) Propunerile de candidaţi pentru alegerea vicepreşedinţilor se fac de către grupurile de consilieri, consilieri sau de către preşedintele ales.
(3) Buletinele de vot care cuprind 3 sau mai multe opţiuni ori nici o opţiune sunt declarate nule.
Art. 20. (1) În situaţia în care candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean nu întrunesc majoritatea necesară sau în caz de balotaj, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 15 şi 16.
(2) Alegerea vicepreşedinţilor va fi consemnată în a cincea hotărâre a consiliului judeţean, care se semnează de preşedintele ales şi contrasemnează de secretarul general al judeţului.
Constituirea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate
Art. 21. (1) După constituire, consiliul judeţean stabileşte şi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.
(2) Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membri, care va fi întotdeauna impar, se stabilesc de către consiliul judeţean, în funcţie de specificul activităţii judeţului.
(3) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii judeţeni, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedinţilor.
Art. 22. (1) Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.
(2) Comisiile pot invita să participe la şedinţele lor specialişti din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate sub autoritatea consiliului. Au dreptul să participe la şedinţele comisiilor şi consilierii care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor acestora.
(3) Şedinţele comisiilor de specialitate sunt, de regulă, publice. Comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie prezente şi alte persoane interesate sau reprezentanţi ai mass-media.
(4) Comisiile pot hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise.
Art. 23. (1) Numărul locurilor care revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul judeţean, în funcţie de ponderea acestora în cadrul consiliului.
(2) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenţi, de către consiliul judeţean, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În funcţie de numărul membrilor consiliului judeţean, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază.
Art. 24. Fiecare comisie de specialitate îşi alege, prin votul deschis al majorităţii consilierilor ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.
Art. 25. (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului judeţean;
b) se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliul judeţean spre avizare;
c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului judeţean.
(2) Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului judeţean, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.
Art. 26. (1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:
a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul judeţean şi cu celelalte comisii;
b) convoacă şedinţele comisiei;
c) conduce şedinţele comisiei;
d) propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar;
e) participă la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;
f) susţine în şedinţele de consiliu avizele formulate de comisie;
g) anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar.
(2) Preşedintele comisiei îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau stabilite de consiliul judeţean.
Art. 27. (1) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;
b) numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri şi asupra rezultatului votării;
c) asigură redactarea avizelor şi proceselor-verbale etc.
(2) Secretarul comisiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedinte.
Art. 28. (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte.
(2) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.
(3) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie.
(4) În caz de absenţă la şedinţa comisiei de bază, consilierului în cauză nu i se acordă indemnizaţia de şedinţă. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate aplica sancţiunile prevăzute în competenţa sa de Statutul aleşilor locali sau poate propune consiliului judeţean aplicarea altor sancţiuni statutare, inclusiv înlocuirea lui din comisie.
Art. 29. Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară, de regulă, înaintea şedinţelor ordinare ale consiliului judeţean, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâre asupra cărora li se solicită avizul.
Art. 30. (1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâre sau a celorlalte probleme repartizate comisiei, preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.
(2) Consilierul desemnat potrivit alin.(1) va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.
(3) Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.
(4) Avizul întocmit potrivit alin.(2) şi (3) se prezintă Secretarului general al judeţului, care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către consilieri, odată cu ordinea de zi.
Art. 31. Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî să fie secret, stabilind de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.
Art. 32. (1) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei, procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.
(2) Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.
Art. 33. Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului judeţean se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, preşedintele consiliului judeţean poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.
Art. 34. (1) Consiliul judeţean poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză şi verificare, la propunerea consilierilor sau a preşedintelui.
(2) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), obiectivele şi tematica activităţii acestora, perioada în care vor lucra şi mandatul lor se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean.
(3) Comisia de anchetă va prezenta consiliului judeţean, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.
Art. 35. (1) Numărul şi denumirea comisiilor de specialitate, precum şi numărul membrilor fiecărei comisii se stabilesc prin a şasea hotărâre a consiliului judeţean, adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi.
(2) Stabilirea componenţei nominale a comisiilor de specialitate pe domenii de activitate se face prin a şaptea hotărâre a consiliului judeţean, adoptată cu votul secret al majorităţii consilierilor prezenţi.
Art. 36. Pentru mandatul 2004-2008 al Consiliului Judeţean Buzău sunt stabilite, prin hotărâre, un număr de 5 comisii de specialitate care exercită, conform domeniului reglementat, următoarele atribuţii principale:
1. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului:
a) analizează şi avizează:
· proiectele de hotărâre privind aprobarea, rectificarea sau modificarea bugetului propriu al judeţului;
proiectele de hotărâre privind împrumuturile, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
· proiectele de hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean, finanţate integral sau parţial de la bugetul propriu al judeţului;
proiectele de hotărâre privind repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condiţiile legii;
proiectele de hotărâre privind stabilirea de impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale;
proiectul programului de investiţii al consiliului judeţean şi documentaţiile tehnico-economice pentru realizarea unor obiective de investiţii a căror aprobare intră în competenţa consiliului judeţean;
propunerile privind organigrama şi numărul de personal din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean;
proiectele de hotărâre privind darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului sau, după caz, a serviciilor publice de interes judeţean; proiectele de hotărâre cu privire la vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al judeţului; proiectele de hotărâre cu privire la cumpărarea unor bunuri şi determinarea regimului juridic aplicabil acestora;
proiectele de hotărâre privind privatizarea societăţilor comerciale pe care le-a înfiinţat;
proiectele de hotărâre privind asigurarea condiţiilor materiale şi financiare în vederea bunei funcţionări a instituţiilor de cultură, a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, ocrotire socială şi asistenţă socială, precum şi a altor activităţi;
propunerile făcute de comune şi oraşe în vederea elaborării de prognoze şi prognoze de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător, pe care le prezintă consiliului judeţean spre analiză.
b) efectuează studii privind elaborarea de strategii, programe şi prognoze de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale;
2. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură :
a) analizează şi avizează:
¨ proiectele de hotărâre prin care se stabilesc măsuri de protecţie a mediului şi amplasarea de noi obiective economice cu respectarea normelor de protecţie a mediului;
¨ proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente;
¨ documentaţiile tehnico-economice privind lucrările de construcţii sau reparaţii a obiectivelor de investiţii publice de interes judeţean;
¨ propunerile privind declararea utilităţii publice a unor lucrări de interes local în vederea declanşării acţiunilor de expropriere;
¨ programele anuale de întreţinere şi modernizare a reţelei judeţene de drumuri şi poduri;
b) analizează gradul de igienizare a localităţilor, calitatea surselor de apă, asigurarea calităţii aerului, modul de colectare şi depozitare a reziduurilor menajere şi industriale şi propune, după caz, consiliului judeţean sau consiliilor locale măsuri în vederea îndepărtării factorilor poluanţi;
c) prezintă propuneri consiliului judeţean pentru minimalizarea monumentelor istorice şi de arhitectură de interes judeţean şi măsurile de protejare, conservare şi punere în valoare a acestora, în colaborare cu Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială şi de turism.
3. Comisia pentru servicii publice, comerţ şi agricultură îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) analizează şi avizează:
¨ proiectele de hotărâre referitoare la înfiinţarea de servicii publice, instituţii şi societăţi comerciale subordonate consiliului judeţean, organigramele şi numărul de personal ale acestora;
¨ proiectele de hotărâre privind stabilirea de taxe speciale pentru activităţi desfăşurate de serviciile publice de interes judeţean şi instituţiile aflate sub autoritatea consiliului judeţean;
¨ proiectele de hotărâre privind dobândirea, concesionarea sau închirierea de servicii publice de interes judeţean;
¨ proiectele de hotărâre privind asocierea cu consiliile locale pentru realizarea de lucrări şi servicii publice de interes comun;
¨ proiectele de hotărâre privind instituirea de norme orientative pentru societăţile comerciale aflate sub autoritatea consiliului judeţean;
b) efectuează studii cu privire la reţeaua de comerţ şi prestări servicii şi prezintă, după caz, consiliului judeţean sau consiliilor locale propuneri de dimensionare a acestora sau de înfiinţare de noi servicii publice şi societăţi comerciale.
c) analizează activitatea de protecţie a plantelor şi consultanţă agricolă desfăşurată de serviciile publice judeţene de profil.
4. Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială, sportive şi de turism:
a) analizează şi avizează:
· proiectele de hotărâre din domeniul activităţii ştiinţifice, de învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială, sportive şi de turism;
· programele anuale privind manifestările ştiinţifice şi culturale, de învăţământ, sănătate, propuse de instituţiile publice aflate sub autoritatea consiliului judeţean;
· asigurarea protecţiei sociale a copiilor aflaţi în dificultate, salariaţilor, şomerilor, pensionarilor, absolvenţilor de învăţământ universitar şi preuniversitar şi altor categorii şi prezintă propuneri de îmbunătăţire;
· analizează activitatea instituţiilor publice de cultură aflate sub autoritatea consiliului judeţean şi prezintă plenului consiliului judeţean informări asupra activităţii acestor instituţii;
b) efectuează verificări şi analize privind dotarea bazei materiale a învăţământului, sănătăţii, culturii, sportive şi de turism şi avansează consiliului judeţean şi autorităţilor locale implicate propuneri şi, respectiv, recomandări de eliminare a neajunsurilor constatate;
c) participă împreună cu Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică la măsurile de protecţie, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură.
5. Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor:
a) analizează şi avizează toate proiectele de hotărâre ce urmează a fi trimise spre dezbatere şi adoptare consiliului judeţean;
b) colaborează cu celelalte comisii de specialitate ale consiliului judeţean în vederea fundamentării din punct de vedere juridic a proiectelor de hotărâre şi a programelor de măsuri care urmează a fi supuse dezbaterii şi adoptării consiliului judeţean;
c) efectuează studii privind:
¨ gradul de cunoaştere a legilor cu caracter general de către populaţie şi de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
¨ modul de organizare a activităţii privind relaţiile cu publicul de către autorităţile locale şi instituţiile publice;
¨ asigurarea pazei bunurilor, ordinii publice şi liniştii locuitorilor.
Art. 37. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisiile de specialitate colaborează cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean şi cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţ.
Art. 38. Comisiile de specialitate acordă, în domeniile lor de activitate, asistenţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ, la cererea acestora, în vederea fundamentării şi realizării programelor lor de activitate.
Art. 39. Membrii comisiilor de specialitate pot face parte din comisiile pentru efectuarea de licitaţii publice în vederea concesionării şi închirierii de bunuri din domeniul public ori privat al judeţului, executarea şi recepţia investiţiilor publice, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean.
Art. 40. Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului judeţean un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija Secretarului general al judeţului.
Art. 41. Comisiile de specialitate ale consiliului judeţean îndeplinesc şi alte atribuţii prevăzute de lege şi alte acte normative.
FUNCŢIONAREA CONSILIULUI JUDEŢEAN
Desfăşurarea şedinţelor Consiliului judeţean
Art. 42. (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la două luni, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.
(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui, a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor sau la solicitarea prefectului adresată preşedintelui consiliului judeţean în cazurile excepţionale prevăzute de art.106, alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare şi cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului, convocarea consiliului se poate face de îndată.
(5) În invitaţia la şedinţă se vor preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia.
(6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul judeţean în şedinţă ordinară, aceasta se va face de vicepreşedintele desemnat în condiţiile art.80, alin. (2) din prezentul regulament.
(7) Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţa locuitorilor judeţului prin mass-media, pe site-ul propriu al consiliului judeţean, prin orice alt mijloc de publicitate. În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
Art. 43. Şedinţele consiliului judeţean sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie.
Art. 44. (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise.
(2) Şedinţele în care se dezbat proiectele de hotărâre cu caracter normativ vor fi întotdeauna publice.
(3) Problemele privind bugetul judeţului, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, participarea la programe de dezvoltare regională sau zonală, dezvoltarea urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, organizarea şi amenajarea teritoriului judeţului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau străine se vor discuta, întotdeauna, în şedinţă publică.
Art. 45. Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă cu votul deschis a jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi la şedinţă, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului judeţean. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.
Art. 46. Proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din aparatul propriu, precum şi de avizele comisiilor de specialitate ale consiliului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.42, alin. (2) şi (4) din regulament.
Art. 47. (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările consiliului şi să se înscrie în registrul de prezenţă păstrat de secretarul general al judeţului.
(2) Consilierul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să comunice aceasta secretarului general al judeţului.
Art. 48. (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în următoarele condiţii:
a) anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul consiliului judeţean, se inserează în site-ul propriu al Consiliului judeţean Buzău şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare;
b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţă cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre proiectele de hotărâre care urmează să fie dezbătute în şedinţă publică;
c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.
(2) Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţă publică sunt în sarcina compartimentului funcţional de informare şi relaţii cu publicul din aparatul propriu al Consiliului judeţean Buzău.
(3) Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere dată de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu ordinea de zi a şedinţei publice, stabilită de preşedintele consiliului judeţean.
(4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul mass-media la şedinţele publice.
Art. 49. (1) Preşedintele consiliului judeţean oferă invitaţilor şi persoanelor care participă din proprie iniţiativă la şedinţa publică posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele înscrise pe ordinea de zi.
(2) Punctele de vedere exprimate în cadrul şedinţelor publice de persoanele menţionate la alin. (1) au valoare de recomandare.
Art. 50. (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte. În cazul în care preşedintele, din diferite motive, nu-şi poate exercita atribuţiile, şedinţele consiliului pot fi conduse de un vicepreşedinte, desemnat de acesta, prin dispoziţie.
(2) În cazul suspendării preşedintelui, şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de vicepreşedintele desemnat în condiţiile art.80, alin. (1) din prezentul regulament.
(3) La dezbateri nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.
(4) Consilierii judeţeni vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterilor.
(5) Dezbaterea problemelor se face, de regulă, în succesiunea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată. Modificarea ordinii de dezbatere se face cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.
(6) Consilierii au obligaţia ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema pentru care s-au înscris la cuvânt.
Art. 51. Preşedintele consiliului judeţean va da cuvântul oricând unui consilier pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, care îl priveşte.
Art. 52. (1) Preşedintele poate cere încheierea discuţiilor asupra unei probleme puse în dezbaterea consiliului judeţean.
(2) Cererea de încheiere a dezbaterii se aprobă cu votul a cel puţin jumătate plus unul din numărul consilierilor prezenţi.
Art. 53. (1) În timpul desfăşurării şedinţelor consiliului judeţean este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de către cel care are cuvântul, cât şi de către cei din sala de şedinţe.
(2) De asemenea, este interzis dialogul între vorbitori şi persoanele aflate în sală.
Art. 54. În cazul în care desfăşurarea şedinţei consiliului este perturbată, preşedintele poate întrerupe şedinţa şi dispune eliminarea din sală a persoanelor, altele decât consilieri judeţeni, care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor şedinţei.
Art. 55. (1) Dezbaterile din şedinţele consiliului judeţean, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele consiliului judeţean şi secretarul general al judeţului.
(2) Preşedintele consiliului judeţean, împreună cu secretarul general al judeţului, îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
(3) Înaintea fiecărei şedinţe secretarul general al judeţului pune la dispoziţia consilierilor, în timp util, procesul-verbal al şedinţei anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului judeţean.
(4) Consilierii au dreptul ca în cadrul şedinţei în care se supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare să conteste conţinutul acestuia şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa respectivă.
(5) Procesele verbale ale şedinţelor publice ale Consiliului judeţean vor fi făcute publice la cerere în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Art. 56. (1) În cazul în care consiliul judeţean nu se întruneşte timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 şedinţe ordinare consecutive, nici o hotărâre, precum şi în situaţia în care numărul consilierilor se reduce sub două treimi şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se dizolvă de drept.
(2) Situaţiile prevăzute la alin.(1) se comunică de către secretarul general al judeţului prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunoştinţă.
(4) Introducerea acţiunii împotriva ordinului prefectului suspendă executarea măsurii de dizolvare.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(3) sau, după caz, de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins acţiunea împotriva ordinului prefectului.
(6) Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administraţiei judeţului sunt rezolvate de secretarul general al judeţului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor.
SECŢIUNEA A II-A
Elaborarea, avizarea şi adoptarea proiectelor de hotărâre
Art. 57. (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul judeţean adoptă hotărâri cu caracter normativ şi individual.
(2) Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri, de preşedinte, de vicepreşedinţi sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al judeţului şi al compartimentelor din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului judeţean.
(3) Proiectele de hotărâre trebuie însoţite de expuneri de motive şi redactate cu respectarea Metodologiei de redactare şi circulaţie a proiectelor de hotărâre ale consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui.
Art. 58. (1) Proiectele de hotărâre se depun, de către iniţiatori, în timp util, la secretarul general al judeţului care le avizează pentru legalitate şi le transmite spre avizare şi comisiilor de specialitate ale consiliului judeţean.
(2) De asemenea, proiectele de hotărâre se transmit compartimentelor de resort din aparatul propriu de specialitate, care au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului să elaboreze raportul de specialitate. Raportul compartimentului de specialitate se întocmeşte şi se depune la secretarul general al judeţului înainte de întocmirea avizului de către comisiile de specialitate,pentru a fi transmis şi acestora.
(3) Nominalizarea comisiilor şi compartimentelor cărora li se transmit materialele spre analiză se face de către preşedintele consiliului judeţean împreună cu secretarul general al judeţului.
(4) Iniţiatorul proiectelor de hotărâre poate să le retragă sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea lor.
Art. 59. (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de hotărâre cu caracter normativ, consiliul judeţean are obligaţia să publice un anunţ referitor la aceste iniţiative decizionale pe site-ul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului şi să-l transmită către mass-media locală. Consiliului judeţean va transmite proiectele de hotărâre cu caracter normativ tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
(2) Anunţul referitor la elaborarea unui/unor proiect/proiecte de hotărâre va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin.(1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză şi adoptare consiliului judeţean. Anunţul va cuprinde o expunere de motive, textul complet al proiectului de hotărâre respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre cu caracter normativ propus.
(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de hotărâre cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiatori, asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite pe domenii specifice de activitate, în acelaşi termen de 30 de zile.
(4) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de hotărâre cu caracter normativ se primesc în termen de 10 zile de la publicarea anunţului de către compartimentul funcţional de informare şi relaţii cu publicul din aparatul propriu de specialitate al Consiliului judeţean.
(5) Proiectul de hotărâre cu caracter normativ se transmite spre analiză şi avizare comisiilor de specialitate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin.(4).
(6) Preşedintele consiliului judeţean este obligat să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de hotărâre cu caracter normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
(7) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. La dezbaterea publică va participa în mod obligatoriu iniţiatorul proiectului de hotărâre, conducătorul compartimentului de specialitate din aparatul Consiliului judeţean care redactează raportul acestui proiect, precum şi reprezentanţii autorităţii publice sau asociaţiei legal constituite care au solicitat organizarea dezbaterii publice. Dezbaterile, propunerile şi sugestiile participanţilor se consemnează într-un proces verbal care va fi distribuit prin grija secretarului general al judeţului, tuturor comisiilor de specialitate care vor analiza şi aviza proiectul de hotărâre respectiv.
(8) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de hotărâre cu caracter normativ se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.
Art. 60. (1) Preşedintele consiliului judeţean întocmeşte, prin intermediul compartimentului de specialitate al aparatului propriu, un raport anual privind transparenţa decizională, care va fi prezentat şi plenului consiliului judeţean în primul trimestru al fiecărui an.
(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public prin inserare pe site-ul propriu al Consiliului judeţean Buzău şi afişare la sediul acestuia.
Art. 61. (1) După examinarea proiectului de hotărâre comisia de specialitate a consiliului judeţean întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului. Dacă se propune adoptarea proiectului se pot formula amendamente.
(2) Avizul se transmite secretarului general al judeţului, care îl va difuza celorlalte comisii de specialitate ale consiliului judeţean.
Art. 62. (1) Proiectele de hotărâre se supun dezbaterii şi adoptării consiliului judeţean în şedinţa pe a cărei ordine de zi au fost introduse.
(2) Dezbaterea proiectelor de hotărâre se face pe articole sau în general, în funcţie de hotărârea plenului consiliului judeţean. Consilierii judeţeni pot formula amendamente de fond sau de redactare, care se supun votului consiliului judeţean în ordinea formulării lor.
Iniţiativa cetăţenească
Art. 63. (1) Cetăţenii care au domiciliul pe raza judeţului Buzău pot propune consiliului judeţean spre dezbatere şi adoptare proiecte de hotărâre.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a judeţului.
Art. 64. (1) Iniţiatorii depun la secretarul general al judeţului forma propusă pentru proiectul de hotărâre, care va lua măsurile de aducere la cunoştinţă publică.
(2) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie prin grija secretarului general al judeţului.
(3) Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(4) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza judeţului Buzău.
Art. 65. După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al judeţului proiectul de hotărâre va urma procedurile de avizare şi adoptare prevăzute de lege şi în prezentul regulament.
Art. 66. (1) Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii consiliului judeţean.
(2) Petiţiile se înscriu într-un registru, primesc un număr, consemnându-se elementele principale cu privire la petent şi obiectul cererii.
(3) Secretarul general al judeţului transmite petiţia autorităţii competente, spre analiză şi soluţionare.
(4) Petiţiile ce privesc aspecte compatibile cu activitatea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale consiliului judeţean vor fi înaintate spre analiză şi acestora.
(5) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată în termenul prevăzut de lege.
(6) Semestrial, consiliul judeţean analizează modul de soluţionare a petiţiilor primite.
Procedura de vot
Art. 67. (1) Votul consilierului este personal şi poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau apel nominal.
(2) Consiliul judeţean hotărăşte, la propunerea preşedintelui, modalitatea de vot, afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabileşte o anumită procedură de vot.
Art. 68. (1) Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor “pentru” şi “contra”.
(2) Secretarul general al judeţului dă citire numelui şi prenumelui consilierului, iar fiecare consilier răspunde “pentru” sau “contra” şi semnează.
(3) După terminarea apelului, se repetă numele şi prenumele consilierilor judeţeni care au lipsit la primul tur.
Art. 69. (1) Pentru votul secret se folosesc buletine de vot.
(2) Buletinele de vot se introduc într-o urnă, iar la numărarea voturilor nu se iau în calcul acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea sau au fost exprimate mai multe opţiuni decât erau necesare.
(3) Numărarea voturilor se realizează de secretarul general al judeţului, asistat de 2 consilieri judeţeni.
Art. 70. (1) Hotărârile şi alte acte sau propuneri se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau Regulamentul de funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărârile nu se adoptă şi se reiau dezbaterile în şedinţa următoare.
(2) Abţinerile se contabilizează la voturile „contra”.
(3) Dacă în sala de şedinţe nu este întrunit cvorumul legal, preşedintele amână votarea până la întrunirea acestuia.
(4) Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică generală a judeţului şi amenajarea teritoriului judeţului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu organizaţii neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie.
(5) Hotărârile privind bugetul judeţului, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă bugetul judeţului nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget judeţean, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat.
(6) Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege.
(7) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea de hotărâri consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie,afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului judeţean.
(8) Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor alin.(7) sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47, alin.(2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 71. (1) Secretarul general al judeţului nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depăşeşte competenţele ce revin, potrivit legii,consiliului judeţean În acest caz, Secretarul general va expune consiliului judeţean opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Secretarul general al judeţului va comunica hotărârile consiliului judeţean, pe care nu le contrasemnează, prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.
(3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretarul general al judeţului şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
Art. 72. Proiectele de hotărâre respinse de consiliul judeţean nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.
Art. 73. (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
(2) Aducerea la cunoştinţă a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
Art. 74. Hotărârile consiliului judeţean sunt semnate de preşedintele consiliului judeţean şi contrasemnate, pentru legalitate, de secretarul general al judeţului.
ATRIBUŢIILE CONSILIULUI JUDEŢEAN, PREŞEDINTELUI, VICEPREŞEDINŢILOR ŞI SECRETARULUI GENERAL AL JUDEŢULUI
Atribuţiile consiliului judeţean
Art. 75. (1) Consiliul judeţean ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) alege din rândul consilierilor un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;
b) aprobă, la propunerea preşedintelui, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, numărul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi a regiilor autonome de interes judeţean;
c) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;
e) aprobă bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condiţiile legii;
f) administrează domeniul public şi domeniul privat al judeţului;
g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului sau, după caz, a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii; hotărăşte cu privire la vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, în condiţiile legii;
h) hotărăşte înfiinţarea de instituţii publice şi de servicii publice de interes judeţean, în condiţiile legii; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice pe care le-a înfiinţat şi le aplică, dacă este cazul, sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii;
i) hotărăşte asupra reorganizării regiilor autonome de interes judeţean; exercită în numele judeţului toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; în raporturile cu societăţile comerciale la care deţine capitalul integral, Consiliul Judeţean Buzău exercită atribuţiile de adunare generală a acţionarilor prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
j) stabileşte, pe baza consultării autorităţilor administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti implicate;
k) aprobă construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes judeţean; acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor comunale şi orăşeneşti; în acest sens consiliul judeţean poate înfiinţa servicii publice specializate;
l) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii;
m) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare în vederea bunei funcţionări a instituţiilor de cultură, a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, ocrotire socială şi asistenţă socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum şi a altor activităţi, în condiţiile legii;
n) asigură sprijin financiar pentru acţiuni culturale sau desfăşurate de cultele religioase, precum şi pentru activităţi educativ-ştiinţifice şi sportive;
o) înfiinţează instituţii sociale şi culturale, precum şi pentru protecţia drepturilor copilului şi asigură buna lor funcţionare, prin alocarea fondurilor necesare;
p) analizează propunerile făcute de autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti în vederea elaborării de prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător;
q) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean;
r) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale a autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
s) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
t) hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu consiliile locale pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate înfiinţa împreună cu acestea instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice;
(2) Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege sau alte acte normative.
Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului judeţean
Art. 76. (1) Preşedintele consiliului judeţean este şeful administraţiei publice judeţene şi răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a aparatului propriu de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi a agenţilor economici de sub autoritatea consiliului.
(2) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
(3) Aparatul propriu al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia.
Art. 77. (1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
a) asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative;
b) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului judeţean;
c) dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor consiliului judeţean;
d) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia;
e) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeţean şi analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;
f) conduce şedinţele consiliului judeţean;
g) coordonează şi controlează activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean;
h) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
i) întocmeşte proiectul bugetului propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judeţean spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi a hotărârilor consiliului;
m) propune consiliului judeţean numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor instituţiilor publice şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
o) îndrumă metodologic, urmăreşte şi controlează activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;
p) acordă, prin aparatul propriu şi serviciile de specialitate ale consiliului judeţean, sprijin şi consultanţă tehnică şi juridică pentru autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti, la solicitarea acestora;
q) coordonează, controlează şi răspunde de activitatea privind protecţia drepturilor copilului.
(2) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa de către consiliul judeţean.
Art. 78. (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
(2) Proiectele de dispoziţii cu caracter normativ vor fi aduse la cunoştinţă cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite prin publicare pe site-ul propriu al Consiliului judeţean Buzău, prin afişare la sediul Consiliului judeţean Buzău şi vor fi transmise către mass-media locală cu cel puţin 30 de zile înainte de emiterea lor.
(3) În termen de 10 zile de la publicarea anunţului se primesc în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de dispoziţie cu caracter normativ, supus dezbaterii publice.
(4) În cazul în care dezbaterea publică a proiectului de dispoziţie cu caracter normativ a fost cerută de o asociaţie legal constituită sau de o altă autoritate publică, se va organiza o întâlnire în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizată.
(5) Dispoziţiile cu caracter normativ devin executorii după ce au fost aduse la cunoştinţă publică, iar cele cu caracter individual după ce au fost comunicate persoanelor interesate.
(6) Aducerea la cunoştinţă publică a dispoziţiilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
(7) În situaţii deosebite a căror reglementare într-un anumit termen este imperativ prevăzut de lege ori de circumstanţe speciale, motivate de interesul public, preşedintele poate emite dispoziţii care vor fi supuse însuşirii consiliului judeţean în prima şedinţă ordinară a acestuia.
Art. 79. (1) Preşedintele Consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la art.77, alin.(1), lit. g) şi p) din prezentul regulament.
(2) Vicepreşedinţii consiliului judeţean coordonează unele compartimente din aparatul propriu de specialitate al Consiliului judeţean Buzău în baza delegării prin dispoziţia preşedintelui.
Art. 80. (1) În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile sale vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie.
(2) În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
Atribuţiile Secretarului general al judeţului
Art. 81. (1) Judeţul are un Secretar general salarizat din bugetul judeţului. Secretarul general este funcţionar public de conducere şi are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau vreunei formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
(2) Numirea secretarului general al judeţului se face de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe bază de examen sau concurs, organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată.
(3) Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinară a secretarului general al judeţului se fac de Ministerul Administraţiei şi Internelor numai la propunerea consiliului judeţean aprobată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei preşedintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea unei cercetări administrative.
Art. 82. (1) Secretarul general al judeţului îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
a) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului judeţean şi efectuarea lucrărilor de secretariat;
b) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului judeţean;
c) pune la dispoziţia consilierilor, în timp util, înaintea fiecărei şedinţe, procesul-verbal al şedinţei anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului judeţean;
d) participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului judeţean;
e) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a consilierilor;
f) notează rezultatul votului şi informează preşedintele asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri supuse dezbaterii consiliului judeţean; supraveghează întocmirea stenogramelor şi proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului judeţean; urmăreşte semnarea şi depunerea lor, împreună cu celelalte documente supuse dezbaterii, într-un dosar special al şedinţei respective;
g) urmăreşte şi informează pe preşedintele consiliului judeţean ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispoziţiile art.47 din Legea nr.215/2001, făcând cunoscută sancţiunea prevăzută de lege;
h) avizează proiectele de hotărâre ale consiliului judeţean, asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora; contrasemnează hotărârile pe care le consideră legale; în cazul în care consideră că o hotărâre a consiliului judeţean este ilegală sau că depăşeşte competenţele ce revin, potrivit legii, consiliului judeţean, secretarul general al judeţului nu o contrasemnează;
i) prezintă consiliului judeţean opinia sa motivată cu privire la proiectele de hotărâre pe care le consideră ilegale sau pe cele care depăşesc competenţele ce revin, potrivit legii, consiliului judeţean;
j) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean;
k) asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor adoptate de consiliul judeţean ori emise de preşedintele consiliului judeţean, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
l) asigură aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor consiliului judeţean şi dispoziţiilor preşedintelui cu caracter normativ;
m) coordonează activitatea cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului judeţean;
n) urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;
o) eliberează extrase sau copii de pe orice act aflat în arhiva consiliului judeţean, în afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii.
(2) Secretarul general al judeţului îndeplineşte în mod corespunzător şi următoarele atribuţii stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului, respectiv:
a) asigură legătura operativă dintre preşedintele/vicepreşedinţii consiliului judeţean şi conducătorii tuturor compartimentelor din aparatul propriu ori conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean;
b) colaborează cu secretarii generali ai altor judeţe, cu secretarul general al prefecturii, precum şi cu secretarii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ în probleme de interes comun;
c) primeşte şi transmite ministerelor interesate proiectele de acte normative iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale, după caz;
d) monitorizează şi controlează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare;
e) coordonează activitatea de elaborare a politicilor de personal şi principiile directoare pentru managementul resurselor umane din cadrul compartimentelor aparatului propriu al consiliului judeţean, formulând propuneri pentru reorganizarea structurii aparatului propriu, precum şi necesarul de personal.
(3) Secretarul general al judeţului este preşedintele Comisiei pentru protecţia copilului, organ de specialitate al consiliului judeţean, preşedintele Colegiului director al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului Buzău şi coordonează activitatea Direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor.
(4) Secretarul general al judeţului coordonează şi alte compartimente din aparatul propriu de specialitate, în baza delegării prin dispoziţia preşedintelui.
(5) Secretarul general al judeţului îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de consiliul judeţean, ori de către preşedintele acestuia.
EXERCITAREA MANDATULUI DE CONSILIER JUDEŢEAN
Exercitarea mandatului de către consilierii judeţeni
Art. 83. (1) Consilierii judeţeni validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului judeţean, potrivit legii şi prezentului regulament.
(2) După declararea ca legal constituit a consiliului judeţean, consilierilor judeţeni în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului judeţean, semnată de preşedintele acestuia.
(3) De asemenea, consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.
(4) Legitimaţia şi însemnul se pot păstra de către consilierii judeţeni şi după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
Art. 84. Schimbările intervenite în activitatea consilierului judeţean în timpul exercitării mandatului se aduc la cunoştinţa consiliului judeţean în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora.
Art. 85. (1) Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv, pe baza comunicării făcută de parchet sau de instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea mandatului durează până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 86. (1) Calitatea de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului judeţean;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) deces.
(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean se constată de către consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea preşedintelui sau a oricărui consilier judeţean.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), lit. c) – e) hotărârea consiliului judeţean poate fi atacată de consilierul judeţean, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
Art. 87. Consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris pe preşedintele consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului judeţean adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.
Art. 88. (1) Încetarea mandatului de consilier judeţean în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a menţiunii corespunzătoare , de către organul abilitat potrivit legii.
(2) Prevederile art. 86, alin.2, lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul judeţean, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate. Pe durata îndeplinirii misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendă.
(3) Prevederile art. 86, alin. 2, lit. f) - h) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
Art. 89. (1) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul judeţean adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea preşedintelui, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.
(2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.
Art. 90. Ocuparea locurilor de consilieri judeţeni devenite vacante în timpul exercitării mandatului consiliului judeţean se realizează prin validarea mandatelor supleanţilor în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la validarea mandatului pentru ocuparea locului vacant partidele politice, formaţiunile politice, alianţele politice şi alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aceştia fac parte din partidul politic, formaţiunea politică, alianţa politică sau electorală respectivă. În caz de vacanţă a mandatului unui consilier ales ca independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, formaţiune politică, alianţă politică sau alianţă electorală care nu mai are supleanţi pe lista electorală, locul devenit vacant va fi ocupat de primul supleant de pe lista partidului politic, formaţiunii politice, alianţei politice sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.
Art. 91. (1) Funcţia de consilier judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii judeţului;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes judeţean înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în judeţ;
e) funcţia de preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în judeţ ;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în judeţ;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
(2) O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
Art. 92. (1) Calitatea de consilier judeţean este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul judeţean.
(2) Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale consilierului judeţean deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin.(1).
(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care cumulate reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Art. 93. (1) Consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu Consiliul Judeţean Buzău , cu instituţiile sau regiile autonome de interes judeţean aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului judeţean ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliul judeţean.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale consilierului judeţean.
Art. 94. Funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al judeţului în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes judeţean sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
Art. 95. (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art.91, alin.(2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea consilierului judeţean, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de consilier judeţean.
(2) În cazul prevăzut la art.92, incompatibilitatea cu calitatea de consilier judeţean intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
(3) Consilierul judeţean poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.
(4) În situaţia în care consilierul judeţean aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una din cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin.(3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean la data împlinirii termenului de 15 zile, la propunerea secretarului general al judeţului. Orice persoană poate sesiza secretarul general al judeţului.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin.(4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
Protecţia legală a consilierilor judeţeni
Art. 96. (1) În exercitarea mandatului, consilierii judeţeni sunt în serviciul colectivităţii locale, fiind ocrotiţi de lege.
(2) Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de consilier judeţean este garantată.
Art. 97. Consilierii judeţeni nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 98. Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a consilierilor judeţeni, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât consiliului judeţean, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 ore, de către organele care au dispus măsurile respective.
Art. 99. (1) Pe întreaga durată a mandatului, consilierii judeţeni se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de legea penală.
(2) De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei – soţ, soţie şi copii – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra consilierului judeţean în legătură cu exercitarea mandatului său.
Art. 100. (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi, potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Exercitarea mandatului de către persoanele prevăzute la alin. (1) încetează odată cu expirarea mandatului consiliului judeţean.
(3) Încetarea mandatului de consilier judeţean, în condiţiile art.86, alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.
(4) Mandatul de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 101. (1) Pe timpul exercitării mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean se suspendă contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ teritoriale.
(2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau actului de numire cadrele didactice, mai puţin educatorii şi învăţătorii, precum şi cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură şi artă.
Art. 102. Consilierii judeţeni au dreptul de iniţiativă în promovarea proiectelor de hotărâre, individual sau în grup.
Art. 103. (1) Pentru participarea la lucrările consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate, consilierii judeţeni au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă. Preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu li se acordă indemnizaţie de şedinţă.
(2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului judeţean care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de 5% din indemnizaţia lunară a preşedintelui consiliului judeţean.
(3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţă ordinară de consiliu judeţean şi 1-2 şedinţe ale comisiilor de specialitate, organizate la interval de două luni, potrivit legii.
(4) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetului judeţean.
(5) Consilierii judeţeni au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii.
Art. 104. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
Art. 105. Consilierii judeţeni care participă la şedinţele de consiliu judeţean organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.
Art. 106. (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean beneficiază de concediu de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
(2) Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, preşedintele consiliului judeţean are obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul judeţean, indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de consiliu judeţean, organizată după terminarea concediului.
(3) Concediile fără plată sau pentru evenimente familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, se aprobă de către preşedinte.
Art. 107. Durata exercitării mandatului de preşedinte şi de vicepreşedinţi ai consiliului judeţean constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei.
Art. 108. Consilierii judeţeni care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.
Art. 109. Consilierii judeţeni beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în cursul mandatului, conform hotărârii consiliului judeţean.
Art. 110. (1) Dreptul consilierilor judeţeni de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat de pe teritoriul judeţului sunt obligate să asigure informarea corectă a consilierilor judeţeni, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes judeţean.
Art.111. (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, consilierii judeţeni sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară de consiliu judeţean, un raport privind deplasările efectuate. Termenul maxim de depunere a raportului este de 45 zile de la data încheierii misiunii.
(2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), consilierii judeţeni în cauză vor suporta cheltuielile deplasării.
Obligaţiile consilierilor judeţeni
Art. 112. Consilierii judeţeni, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor Consiliul Judeţean Buzău cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.
Art. 113. Consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia României şi legile ţării, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliul Judeţean Buzău, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
Art. 114. (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În această situaţie, consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei consiliului judeţean.
(2) În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliul judeţean poate permite participarea la vot a consilierului în cauză.
Art. 115. (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesională. De asemenea, sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine. Este interzis consilierului judeţean să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
(2) Consilierii judeţeni au obligaţia de a aduce la cunoştinţă cetăţenilor judeţului toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.
(3) Consilierii judeţeni sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul judeţean o informare privind problemele ridicate le întâlnirile cu cetăţenii.
Art. 116. Consilierii judeţeni au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.
Art. 117. (1) Participarea consilierilor judeţeni la şedinţele consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este obligatorie.
(2) Nu se consideră absent consilierul judeţean care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale sau din motive temeinice.
(3) Absenţa consilierului de la şedinţa consiliului judeţean ori a comisiei se specialitate din care face parte este motivată temeinic dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a făcut imposibilă prezenţa acestuia, a unei deplasări în ţară sau străinătate în interes de serviciu, a arestării preventive, anterior suspendării mandatului, sau a unor evenimente de forţă majoră.
Art. 118. Consilierii judeţeni nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.
Art. 119. (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean depun declaraţia de avere în termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Prevederile legale în vigoare privitoare la declaraţia de avere se aplică în mod corespunzător.
Art. 120. Fiecare consilier judeţean, precum şi vicepreşedinţii consiliului judeţean sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului general al judeţului.
Art. 121. (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul general al judeţului.
(2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretarul general al judeţului într-un dosar special, denumit Registru de interese.
(3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit Registru general de interese.
(4) Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează:
a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului judeţean ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni;
b) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean.
(5) Consilierii judeţeni în funcţie vor depune declaraţia în termen de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului prin care se aprobă modelul declaraţiei.
(6) Consilierii judeţeni au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară.
Art. 122. (1) Nerespectarea depunerii declaraţiilor privind interesele personale în termenul prevăzut la art.121 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei.
(2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.
(3) Suspendarea sau încetarea mandatului de consilier judeţean, preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a consiliului judeţean, adoptată cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
Răspunderea consilierilor judeţeni
Art. 123. (1) Consilierii judeţeni răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.
(2) Consilierii judeţeni răspund în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
(3) În procesul-verbal al şedinţei consiliului judeţean va fi consemnat rezultatul votului, iar la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia.
Art. 124. (1) Încălcarea de către consilierii judeţeni a prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale prezentului regulament atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţă;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului judeţean şi ale comisiei de specialitate;
f) retragerea indemnizaţiilor de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1), lit. a) – d) se aplică de către preşedintele consiliului judeţean, iar cele de la alin. (1) lit. e) şi f) de către consiliul judeţean, prin hotărâre.
(3) Pentru aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, care va prezenta consiliului judeţean un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.
Art. 125. La prima abatere, preşedintele consiliului judeţean atrage atenţia consilierului în culpă şi îl atenţionează să respecte regulamentul.
Art. 126. (1) Consilierii judeţeni care nesocotesc avertismentul şi invitaţia Preşedintelui consiliului judeţean şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.
(3) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul judeţean este invitat de către preşedinte să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.
(4) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca fiind satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.
Art. 127. În cazul în care după chemarea la ordine un consilier judeţean continuă să se abată de la regulament, preşedintele consiliului judeţean îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sala de şedinţă. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.
Art. 128. (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul judeţean poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului judeţean de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate.
(2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, în cel mult 10 zile de la sesizare.
(3) Excluderea temporară de la lucrările consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.
Art. 129. (1) Excluderea temporară de la lucrările consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.
(2) În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui consiliului judeţean.
Art. 130. (1) Sancţiunile prevăzute la art. 124, alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliul judeţean cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
(2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii judeţeni în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.
Art. 131. Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele consiliului judeţean. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 124 alin. (1), lit. a) – d).
Art. 132. Sancţiunile prevăzute la art.124, alin.(1) se pot aplica în mod corespunzător preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilieri judeţeni.
Art. 133. (1) Pentru abateri grave şi repetate săvârşite în exercitarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) diminuarea indemnizaţiei cu 5 – 10 % pe timp de 1 – 3 luni;
d) eliberarea din funcţie.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1), lit. a) şi b) se aplică prin hotărâre a consiliului judeţean, la propunerea motivată a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţă consilierilor judeţeni cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.
(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1), lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie.
(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1), lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale judeţului sau ale locuitorilor din judeţul Buzău.
(5) Eliberarea din funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora, dacă a emis în decurs de 3 luni cel puţin 3 dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judeţului sau au încălcat Constituţia şi legile ţării.
(6) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că aceştia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau judeţului ori au încălcat Constituţia şi legile ţării.
Art. 134. Împotriva sancţiunii prevăzute la art. 129 alin. (1), lit. c) şi d), persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
Art. 135. (1) Aplicarea sancţiunii prevăzute la art.124, alin.(1), în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilier judeţean, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredinţat de consiliu.
(2) Aplicarea sancţiunii prevăzute la art.133, alin.(1), lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier judeţean al preşedintelui sau vicepreşedinţilor consiliului judeţean.
Art. 136. Secretarul general al judeţului, precum şi compartimentele de resort din aparatul propriu al consiliului judeţean asigură consilierilor judeţeni şi comisiilor de specialitate ale consiliului asistenţă de specialitate, după cum urmează:
a) Secretarul general al judeţului asigură asistenţă de specialitate pentru consilierii judeţeni şi cele 5 comisii de specialitate ale consiliului judeţean;
b) Direcţia juridică şi administraţie publică locală asigură asistenţă de specialitate consilierilor judeţeni şi următoarelor comisii de specialitate:
— comisia de studii prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului;
— comisia pentru servicii publice, comerţ şi agricultură;
— comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială, sportive şi de turism;
— comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
c) Direcţia economică asigură asistenţă de specialitate pentru consilierii judeţeni şi:
— comisia de studii prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului;
— comisia pentru servicii publice, comerţ şi agricultură.
d) Direcţia tehnică asigură asistenţă de specialitate pentru consilierii judeţeni şi:
— comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură.
e) Arhitectul şef al judeţului asigură asistenţă de specialitate pentru consilierii judeţeni şi:
— comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură.
Art. 137. Adoptarea sau modificarea prezentului regulament se face cu votul deschis a cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni în funcţie.
Art. 138. Prevederile prezentului regulament se completează, după caz, cu dispoziţiile legale în vigoare.
Prima pagină Acte cu caracter normativ